Adela Bradu (Microsoft România): 30% dintre profesorii care folosesc tehnologia au cu 30% mai mult timp pentru clasă

Aproape o treime (30%) dintre profesorii care folosesc tehnologia au cu 30% mai mult timp pentru clasă, iar România trebuie să meargă pe acest traseu, a declarat Adela Bradu, director comunicare Microsoft România, în marja evenimentului Microsoft Business Summit 2018.
“Toată lumea se străduieşte, nu a găsit nimeni reţeta şi asta poate fi un avantaj pentru România. Sunt ţări un pic mai avansate, cum ar fi Estonia, Finlanda, însă în momentul de faţă se face un fel de echilibrare între tendinţa aceasta de a introduce tehnologia cu care copiii sunt obişnuiţi cu factorul uman, care rămâne la baza educaţiei. Nu putem ignora tendinţele, nu putem să nu folosim tehnologia. Tehnologia este un facilitator şi trebuie să fie luată în seamă ca atare. Sunt studii care arată că profesorii care folosesc tehnologia au cu 30% mai mult timp pentru clasă. În contextul în care educaţia trebuie să aibă în centru copilul, asta a fost dintotdeauna şi nu se va schimba. Faptul că ai 30% mai mult timp ca să te ocupi de individ este probabil direcţia spre care trebuie să o luăm. România nu are încotro şi trebuie să meargă în această direcţie dacă îşi doreşte ca peste 10-15 ani să fie măcar unde este acum. Pe baza unei şcoli de matematică foarte puternice în trecut, în momentul de faţă avem toate aceste firme, printre care şi Microsoft, care angajează mii de specialişti în IT şi care se întorc în economie cu propriile firme. Ne uităm la UiPath, unde fondatorul a lucrat nişte ani buni pe tehnologii de date într-o firmă mare de IT. Dacă vrem ca acest fenomen să continue şi să ia amploare trebuie să facem ceva”, a spus Bradu.
Reprezentanta Microsoft România a amintit de o serie de proiecte educaţionale dezvoltate de către companie în România, unul dintre acestea adresându-se unui număr de peste 3.000 de profesori de gimnaziu.
“Compania noastră dezvoltă un proiect de educaţie prin care încercăm să creştem abilităţile digitale ale copiilor. Încercăm să ne ducem către zonele defavorizate şi nu facem asta singuri, ci cu ajutorul a patru ONG-uri, şi pe mai multe paliere. Este foarte important ca, în continuare, educatorii să aibă un rol, pentru că ei sunt cei care inspiră copiii, care îndrumă copiii. Factorul uman rămâne primordial dincolo de tehnologie. Astfel că primii la care ne-am gândit au fost profesorii şi întrucât anul trecut s-a introdus disciplina obligatorie Informatică, îi învăţăm şi să programeze, să creeze tehnologie, nu doar să o folosească. Avem un proiect amplu prin care pregătim peste 3.000 de profesori din gimnaziu, mai mult de jumătate din profesorii de gimnaziu din întregul teritoriu, ca să poată să predea noua disciplină într-un mod atractiv. De exemplu, Microsoft a dezvoltat, pe platforma Minecraft, posibilitatea ca tinerii să poată coda cu Java Script şi cu blocuri de cod. Sunt foarte atraşi de acest lucru, când văd personajele cu care s-au jucat că se mişcă şi ei programează, le dau acele instrucţiuni pe care poate şi le-au dorit să le aibă în joc şi nu le-au avut”, a menţionat directorul de comunicare al Microsoft România.
În acelaşi timp, prin intermediul proiectului CoderDojo, persoane specializate în IT devin mentori în programare şi cod pentru copii. “Un alt proiect foarte drag nouă este ceea ce vrem noi să creăm o mişcare – CoderDojo, un concept internaţional pornit din Irlanda, prin care oameni specializaţi în IT încearcă să dea mai departe ce ştiu, adică programare şi cod, către copii. Sunt oameni care lucrează în diferite companii de IT sau în departamente de IT. Prin investiţia pe care o facem vrem să atragem cât mai mulţi mentori în acest program. Am avut o primă lansare la Braşov şi suntem foarte încântaţi că peste 30 de persoane, specialişti în IT, dar şi profesori din şcoli din acel perimetru şi-au exprimat dorinţa de a intra în acest program. Vom mai deschide în alte şase oraşe, cu evenimente, şi sperăm să facem o mişcare naţională prin care oamenii să poată da mai departe acest cerc al prezentului şi al viitorului”, explicat Adela Bradu. AGERPRES