MULTIMEDIA

Cei 15 membri ai loturilor naționale de matematică, fizică și informatică, premiați pentru medaliile câștigate la olimpiadele internaționale

CALENDARUL OLIMPIADELOR NAŢIONALE ŞCOLARE

 
Alte articole din Ministerul Educatiei Data publicarii: Duminica, 31 Ianuarie 2016

Adrian Curaj: "Pregătim metodologia, de şapte ani nu au mai fost organizate concursuri pentru posturile de directori de școli"

curaj_adrian.jpgMinistrul Educaţiei, Adrian Curaj, afirmă, într-un interviu acordat Agerpres, că este nevoie de echilibru pentru a stimula performanţa şi a răspunde nevoilor de echitate şi incluziune, adăugând că pentru prima dată în dezvoltarea cadrului curricular vor fi stabilite grupuri interdisciplinare, care vor lucra independent pe conţinuturile manualelor şcolare. ''(...) Cred în România educată şi cred că trebuie să ne dăm această şansă: de a participa la construcţia propriului viitor'', declară ministrul.

El a vorbit şi despre transparenţa în educaţie, învăţământul profesional, concursurile pentru directorii de unităţi de învăţământ şi granturile care ar urma să fie acordate instituţiilor de învăţământ cu profesorii cei mai buni.

Cum arăta sistemul de învăţământ la începutul mandatului dumneavoastră?
- Cu plusuri şi minusuri, cu bune şi rele, dar trebuie să înţelegem profund dificultăţile şi să putem face efectiv ceva. Cred că lipseşte predictibilitatea pe ambele componente, şi preuniversitar şi universitar, lipseşte bună parte a memoriei instituţionale. De exemplu, datele colectate nu sunt accesibile, nu sunt disponibile. Asta opreşte o chestiune care în lume se rostogoleşte fantastic acum, analiza de date: înţelegere, descoperire de tendinţe.
După aceea, sunt foarte multe iniţiative care au făcut şi fac bine, nu sunt suficient de vizibile şi, mai ales, nu se vede legătura între ele, ceea ce creează mult mai puţin impact decât am putea avea. Apoi, mi se pare o utilizare mai puţin eficientă a fondurilor europene, cele puţine pe care l-am utilizat. Orientarea spre a cheltui, doar, ne-a făcut să nu ne gândim suficient la impact şi, mai ales, modul de raportare nu ne ajută să tragem concluzii pentru viitor. Acestea sunt câteva din lucrurile pe care voi încerca să le corectez în ceea ce vom face, de acum încolo.

- Care sunt obiectivele mandatului dumneavoastră?
- Dacă ar fi să le pun într-o ordine anume, le voi enumera mai întâi pe cele transversale şi apoi le voi menţiona pe cele din învăţământul preuniversitar, universitar şi apoi cercetare. Transparenţa este cea care lipseşte major. Pentru mine transparenţa nu este doar o mantră; înseamnă, într-un fel, disponibilitatea, nu obligaţia de a raporta cât mai mult, de a prezenta cât mai mult.
Pe de o parte, pentru a fi clar că ceea ce se întâmplă în învăţământul românesc nu este chiar de nota cinci, cum zic unii. Ce se întâmplă dovedeşte că avem destul de multă calitate, forţă, dar uneori vorbim numai despre lucrurile nereuşite şi asta nu creează nici emulaţie, nu creează nici tracţiunea pe care ar trebui să o aibă pentru că, dacă toate cadrele didactice vor afla că în România şcoala se face doar prost, copiii fug şi nu vor să înveţe, atunci nu vom mai avea modele pentru alţii şi mesajul va fi: ''Orice aş face tot prost este''. Eu prefer un mesaj de construcţie, tocmai pentru că ştiu că sunt multe probleme, dar încerc să ofer bune practici pentru a-i motiva pe ceilalţi. Se întâmplă multe lucruri deosebite, avem o şansă mare, iar cei care nu au reuşit să intre în mecanismul acesta au timp şi le creăm condiţii. Partea aceasta legată de transparenţă pentru mine se asociază în mediul universitar cu autonomia; eu ţin foarte mult la autonomia universităţilor. Din acest motiv, veţi vedea că tot ce declar şi fac în legătură cu etica ori finanţarea în mediul academic porneşte de la ideea că îmi doresc şi fac tot efortul ca legislaţia să stimuleze autonomia universitară şi să ceară, în acelaşi timp, transparenţă şi responsabilitate publică.
Un alt punct major este echilibrul acesta între meritocraţie, excelenţă, acces şi echitate. Mă uit la elevi sau la studenţi. Bursele au crescut acum cu 20%, am rugat colegii să avem un echilibru potrivit între a stimula performanţa şi a răspunde totodată nevoilor de echitate şi incluziune. Asta, pentru a putea să îi avem în vedere atât pe cei care au nevoie, dar şi pe cei care performează pentru că, până la urmă, diferenţele se fac şi în partea aceasta. Am tot vorbit de-a lungul timpului, iar acum am constatat-o şi ca ministru, este frumos să stai în exterior, nu mai seamănă interiorul cu ce ai văzut din exterior.
Sunt îngrijorat de pierderile de talente din sistem, mă refer la copiii care părăsesc şcoala. Pierderea aceasta se întâmpla iniţial atunci când înscriem târziu copiii la învăţământul preşcolar. Apoi, am fost foarte ferm când am spus: vor merge în clasa întâi copiii care au clasa pregătitoare. Este un mesaj puternic. În tot jocul acesta trebuie să fim conştienţi că, până la urmă, obligaţia noastră este să fim responsabili cu nevoia de dezvoltare a copilului.
Apoi, o altă pierdere majoră o avem la finalul clasei a VIII-a. Aici aproape că simt o durere fizică. De ce? Copilul termină clasa a VIII-a în zona rurală, lângă părinţi, dar trebuie să meargă la liceu şi familia nu are resurse. Aproape 25% din aceşti copii renunţă şi îi pierzi aproape definitiv. Aici este o discuţie care trebuie purtată: nu spun ''aşa'' sau ''altfel''. O discuţie care trebuie purtată. Nu cumva, uitându-ne la ce se întâmplă şi din practica internaţională, uitându-ne la nevoia de educaţie tehnică, profesională şi duală, mai ales duală acum, nu ar fi interesant să reflectăm dublu şi să luăm o decizie dacă învăţământul obligatoriu s-ar termina la clasa a IX-a? Acesta este doar un scenariu, a mai fost realitate cândva. Clasa a IX-a să rămână acolo, în comunitatea lui. Când termină clasa a IX- a, copilul are vârsta potrivită să semneze un contract de ucenicie, reuşeşte să meargă într-un sistem dual cu sens. Iar noi reuşim să se întâmple ca sistemul dual să fie foarte apropiat de dualul întâlnit în ţările puternice precum Germania, Austria. Ne-ar ajuta foarte mult. Sigur, am un mandat scurt, nu îmi propun să schimb, nu îmi propun să bulversez, dar îmi propun să ridic subiecte.
Pierderile acestea dor major pentru că toţi aceşti tineri aproape că nu mai găsesc calea de întoarcere. Liceul ar putea să fie de trei ani, poate cel profesional să fie de patru. Sunt diverse variante. Cred că trebuie să vorbim şi să ne uităm la sens, nu inventăm, încercăm să fim atenţi şi la practica internaţională. Până la urmă trebuie văzut - ce oferi celui pe care îl educi, ce alternative îi dai, nu pentru tine ca educator, ci pentru el. Poate pentru el o zonă practică, profesională, tehnică este mult mai importantă decât una pur teoretică care îl conduce spre un tip anume de bacalaureat ce nu îl duce nicăieri. Nu promovează bac-ul, rămâne agăţat, iar aici pierderea este mare. Tehnicul post-liceal non-universitar este foarte prost, l-am tot schimbat şi de fapt nu le mai dăm nicio şansă. Unde se duc copiii aceştia? Nu se regăsesc nicăieri. Este o abordare de sistem, avem nevoie de decizii.
Partea de învăţământ profesional dual este de asemenea important şi cu sens pentru mine. De ce? Este o schimbare de paradigmă. Din păcate, realitatea ne spune că nu prea ne uităm la piaţa muncii din varii motive. Un raport pe care îl am la dispoziţie spune că sunt zone în care 5-7% din aceştia sunt absorbiţi de piaţa muncii. În schimb, în partea cealaltă, în învăţământul dual, până la 95% din absolvenţi se duc pe piaţa muncii. Trebuie să discutăm, să vedem cum arată această hartă a opţiunilor. Trebuie să faci cu responsabilitate, poţi marca o viaţă.

- Sunt preconizate modificări în ceea ce priveşte modalitatea de desfăşurarea a examenului de bacalaureat şi admiterea la liceu?
- Am anunţat când mi-am început mandatul, îmi doresc continuitate. Cu siguranţă că vom încerca să facem adaptări dacă se va întâmpla ceva, astfel încât lucrurile să meargă bine. Suntem atenţi să se organizeze bine examenele, într-un cadru intransigent şi echilibrat totodată, care să nu bulverseze.

- Ce ne puteţi spune despre dezbaterea privind planurile cadru pentru gimnaziu care a fost lansată de ISE? Vor ajunge manualele de clasa a V-a în şcoală la timp?
- Nu numai că vor ajunge la timp, am încredere că se va întâmpla lucrul acesta, dar încercăm ca în zona cadrului curricular să venim cu ceva nou. Undeva, la sfârşitul lui februarie vom avea rezultatul consultărilor şi al dialogului cu experţii, cu societatea civilă, cu toţi aceia care au dorit să se implice, adică un nou cadru curricular. Pentru prima dată în dezvoltarea cadrului curricular vom avea următoarea abordare: pentru fiecare materie vom stabili câte trei grupuri care vor lucra independent. Aceste trei grupuri, a căror structură va fi definită prin termenii de referinţă pregătiţi de grupul pentru curriculum, vor avea o componenţă interdisciplinară. Deci, trei grupuri pe fiecare materie vor lucra separat. În tabăra de vară, pentru fiecare disciplină vom aduce laolaltă aceste grupuri şi câte 10 profesori, să spunem: discută, iar la sfârşit, din cele trei scenarii, împreună cu profesorii vom alege cel mai bun scenariu posibil astfel încât în octombrie să putem anunţa licitaţia pentru manuale.
În acelaşi timp, pentru că au fost atâtea probleme cu licitaţiile pentru manuale, am făcut un grup cu editori, părinţi, copii şi sindicate ale profesorilor şi am spus: haideţi să vedem ce dureri am avut, măcar pe acelea să le evităm. Acest grup discută de fapt cum ar arăta condiţiile pentru o licitaţie în care să eliminăm lucrurile fără rost, adică situaţiile care ar putea genera probleme. Eu îmi doresc un echilibru - un preţ decent pentru o calitate excelentă. Până la urmă trebuie să plăteşti decent pentru o calitate foarte bună.

- Vorbeaţi de inovare în educaţie, cum ar trebui să fie din punctul dumneavoastră de vedere o astfel de oră de curs?
- O oră de curs în care, după mine, ar trebui să fie un continuum între profesor şi elev. Manualele, ne plac sau nu ne plac, sunt prea rigide, sunt mai puţin inspirate. Rolul nostru ar fi acela de a-i ghida spre informaţie, spre cunoaştere. Aş vrea ca şcoala să fie spaţiul în care copiii noştri, elevii noştri, să fie stimulaţi pentru a se apropia de cunoaştere. Aici ar trebui să ajungem: un mediu în care elevului să nu-i fie frică de profesor, iar profesorul stimulează elevul să caute, să întrebe, să fie curios. Toţi aceştia, profesori şi elevi, pot contribui foarte bine la dezvoltarea de conţinuturi de învăţare online. Avem atâtea resurse pe care le putem folosi la clasa, sau putem face altele noi ... îmi doresc să văd folosite la clasă materiale noi, profesorii să nu mai stea doar după manual, să fie creativi în relaţia cu elevii lor.

- Când vor fi organizate concursuri pentru directorii de şcoli?
- În primăvara aceasta vom începe. Pregătim metodologia, de şapte ani nu au mai fost organizate concursuri pentru posturile de directori. Avem nevoie de oameni devotaţi şcolii, care să pună energie.

- Vorbeaţi de transparenţă în educaţie ca una dintre priorităţile mandatului. Ce mecanism aveţi în vedere ?
- Unul de deschidere, în care spui responsabil că ţi se acordă încredere şi obţii şi rezultate. Uneori ne este frică să publicăm date pentru că nu ne place realitatea. Dar dacă nu spunem care este realitatea, cum putem măsura progresul?
Transparenţa vine şi din respectul faţă de societate. Mă gândesc la universităţi, la şcoli. De exemplu, am solicitat ca şcolile să îşi afişeze, să publice bugetul de venituri şi cheltuieli. Este respectul şcolii faţă de finanţarea activităţii educaţionale de către administraţia locală, sau atât cât vine de la minister, ori din fonduri europene. Dacă aceste elemente de transparenţă ar veni ca un reflex natural, nu forţat, atunci ar fi mult mai simplu.
Interfaţa principală cu cetăţeanul simplu este site-ul ministerului. Dacă accesaţi acum site-ul ministerului nu ştiţi cine răspunde de un subiect anume, cine este deţinătorul cunoaşterii în zona respectivă sau unde este locul unde pot întreba de subiectul respectiv. Vom schimba aceasta, lucrăm la un site nou, prietenos şi făcut să răspundă nevoilor de informare ale elevilor, profesorilor, părinţilor, ale tuturor acelora cărora noi am putea să le răspundem. Apoi, vom acorda posibilitatea de a ni se adresa petiţii on-line. De ce să trimită prin poştă, când poate face asta printr-un simplu click? Vom implementa asta. Mai mult, în noua structură a ministerului vom avea un birou care va face doar asta: răspuns prompt şi documentat la petiţii. Este un pas major. Tot ceea ce ţine de transparentă instituţională - bugete, rapoarte anuale, declaraţii de avere ori interese, chiar date deschise despre educaţie - le vom pune la dispoziţie pe noul site, pe care îl vom lansa cât de curând.

- Organigrama ministerului postată pe site aduce o nouă structură în cadrul MENCŞ care se va ocupa de incluziunea socială. Este acesta o altă prioritate?
- Acces, echitate în echilibru cu excelenţa. Dacă nu menţinem un echilibru aici, am face o mare greşeală. Pentru că sunt atât de multe lucruri şi ne gândim la copiii cu probleme educaţionale speciale, la zona rurală, ne gândim la minorităţi, să zicem comunitatea romă unde este discuţia despre segregare. De ce să nu punem toate lucrurile acestea pe tapet? De ce să nu punem la un loc proiectele care sunt în zona acesta? Aici vorbim de politici educaţionale, e nevoie de cineva care vine cu experienţă practică în zona minorităţilor, în zona defavorizată.
Mai este ceva interesant în organigrama ministerului. Pentru prima dată avem o componentă extrem de importantă în educaţie şi inovare, cred: unitatea de tehnologia informaţiei. Şi aici este, cred, un mesaj puternic în spate, pentru că datele au mare valoare, noile tehnologii în educaţie, cyber-security au un rol major, toate lucrurile acestea trebuie bine administrate.

- Ce ne puteţi spune despre suplimentarea banilor destinaţi educaţiei prin accesarea de fonduri europene?
- În mandatul meu voi căuta să pun un echilibru între ce fac pe termen scurt şi ce proiecte las, pe termen mediu şi lung. Uitându-mă la acest echilibru vreau să utilizăm banii, să ştiu ce impact putem obţine. Vor fi câteva proiecte, care vor aborda subiecte cheie: unul dintre ele va fi legat de curriculum şi aici este interesantă abordarea. Mă interesează trei linii majore: una va fi cea de predictibilitate, pentru că nu ne putem juca cu elevii noştri. O alta este cea de ''experimente'' interesante făcute de societatea civilă, de asociaţii internaţionale, care nu au reuşit să aibă, încă, masă critică. Acestea pot fi evaluate, validate, şlefuite ca să le ducem în zona a treia, adică dialogul cu societatea pentru a deveni mature şi după aceea să le putem muta în spaţiul predictibilităţii. Mă aştept ca proiectul acesta legat de curriculum să se întindă undeva la şase-şapte ani, să aibă resurse importante pentru că aici va fi spaţiu de continuă adaptare şi de inovare în educaţie.
Alt proiect major este cel legat de noile resurse din sistem, adică formarea profesorilor. Aici este vorba de masterul didactic pe care încercăm să îl operaţionalizăm. Am toată încrederea că anul acesta vom porni. Programul va fi destul de lung astfel încât să nu fie doar o serie, să fie cel puţin trei serii de absolvenţi de master didactic. Părerea mea este că trebuie să facem ceva robust şi cu sens. Îmi doresc să aducem oameni noi, de calitate. Ei vor fi nuclee care aduc nou şi aduc tot ce ne trebuie. Pe de altă parte nu vom uita de cei existenţi deja în sistem şi care sunt buni, dar au nevoie de puţin ca să fie şi mai buni.
Apoi, mai este un proiect pe care l-am discutat mult cu organizaţiile, un proiect care să investească mult în consilierii şcolari pentru că ei ar trebui să facă o treabă excelentă în şcoală. De obicei sunt utilizaţi în alte direcţii decât ar trebui. Avem mare nevoie de ei, de multe ori fac consiliere şi cu familiile elevilor. Sunt oameni bine pregătiţi mulţi şi mi-ar face plăcere să le dăm instrumente noi, să încercăm să îi mobilizăm. De la ei am putea avea informaţii despre copiii noştri, pentru că atunci când afli multe despre cum se comportă îţi dai seama că, poate, într-o regiune sunt orientaţi mai mult spre manual, în altă parte mai reflexiv orientaţi. Dacă extragi toată această informaţie ai o şansă să vezi cam unde este construcţia aceasta fină şi delicată a copilului din jurul nostru şi cum anume îl dirijăm. Reuşeşti să îi creezi linia proprie de performanţă pentru fiecare copil, ceea ce este esenţial pentru şcoală.

- Aţi vorbit despre granturile pentru profesori. Cum vor fi acordate?
- Ele sunt destinate instituţiilor unde se găsesc acei profesori extraordinari. Găsim instrumentele prin care îi susţinem pe cei care au iniţiativă, care au demonstrat ceva sau sunt dispuşi să se implice mai mult în şcoli, mai ales în spaţiul rural. Acolo sunt resursele mai mici. Vom da granturi şcolilor astfel încât profesorii, cei care aduc inovare în sala de clasă în lucrul cu elevii, îi stimulează să facă filmuleţe, tot felul de lucruri de genul acesta, concursuri, să aibă un venit relativ constant pe doi-trei ani. E un venit suplimentar, lună de lună, măcar zece luni pe an, pentru că avem şi vacanţa. Eu am în vedere undeva la 10.000 de granturi. Uitându-mă că ar putea să fie cam 10 profesori per grant ar putea să fie undeva la 100.000 de profesori. Poate este puţin din tot ansamblul, dar uitându-mă pe toată această componentă, mai ales la rural, cred că mişcăm lucrurile într-o dinamică.

- Învăţământul superior este un alt obiectiv pe care l-aţi anunţat. Puneţi accent pe internaţionalizare?
- Mă preocupă prezenţa noastră în plan internaţional. Am stipulat în contractul instituţional dintre noi şi universităţi ideea că aş vrea să văd toate universităţile prezentându-şi programele de studii în limba engleză. Trebuie să fim actori în jocul acesta global. Apoi, avem la dispoziţie acest portal, Study in Romania, care este o oportunitate majoră pentru universităţile noastre să fie găsite la un click distanţă. Autonomia universitară, responsabilitatea publică şi internaţionalizarea, cred că sunt ingrediente pentru un mediu academic robust.

- Consideraţi cercetarea o prioritate?
- Cercetarea a suferit cel mai mult din lipsă de predictibilitate. Am avut proiecte care au fost gândite pe trei ani şi au durat 5 ani sau 6 ani. O bună parte dintre proiecte s-au terminat cu 60% finanţare iniţială, ceea ce nu înseamnă că au obţinut 60% din rezultate. Uneori nu au putut obţine nici jumătate pentru că au fost amputate, lucruri care ar fi putut fi făcute într-un ritm anume şi propuse într-un fel anume. Pornim acum într-un ciclu nou, trebuia să începem din 2014 dar începem în 2016. Un ciclul în care avem o revenire pe o creştere de 33% a bugetului de cercetare. Această creştere nu este importantă prin sine, mesajul este important. Mesajul este că cercetarea, ştiinţa inovare contează pentru România.
Dacă menţinem ritmul acesta de 33% creştere, vom putea ca în 2020 să atingem ţinta pe care ne-am propus-o. Pe de altă parte, lipsa de predictibilitate în zona cercetării a mai influenţat ceva: efortul nostru de a atrage tineri performanţi şi persoane cu experienţă vastă nu şi-a atins potenţialul pentru că oamenii au decis să plece din lipsă de resurse. Apoi, cea mai sensibilă componentă aici este modul în care businessul pune bani în zona cercetării. Dacă tu nu eşti predictibil, businessul nu riscă, pentru ca el trebuie să vină undeva cu 50% din resurse.
Implementarea strategiei de specializare inteligentă 2014 - 2020 este iarăşi un punct interesant. Am decis să ne focalizăm pe patru direcţii care ţin de legătura profundă a României cu spaţiul natural în care se găseşte: bio-economie pentru că avem un dar natural fantastic, cu datul intelectual deosebit ICT, avem resurse energetice, inclusiv energie verde. Suntem apoi buni în zona manufacturieră, dacă ne uităm în profilul de export maşini destul de sofisticate. Avem patru domenii pe care putem să ne concentrăm eforturile. Asta contează foarte mult.

- În ce stadiu se află proiectul laserului de la Măgurele?
- Am reuşit, la sfârşitul anului trecut, să ne încheiem cu succes etapa I. Asta înseamnă că nu am fost în situaţia să avem costuri pe care să le acoperim din bani româneşti. Am decontat totul la Comisia Europeană. Proiectul a primit avizul pentru prima fază şi am încărcat faza a II-a astfel încât proiectul pe următorii doi ani să fie ok în spaţiul şi finanţarea europeană. Se construieşte proiectul într-un ritm bun, colaboratorii francezi au făcut primul laser din cele două, l-au anunţat. TALES-ul şi-a făcut treaba, la noi construcţia este gata. Eu mă aştept ca până la sfârşitul anului, mare parte din infrastructura de cercetare să fie acolo.
Este aceasta suficient? Eu zic că nu. Mă interesează ce se va întâmpla şi în zona Măgurele: ce educaţie ofer acolo, cum fac ştiinţă, ce inovez, cum fac hi-tech, cum trăiesc şi cum îmi petrec timpul liber acolo. Ce este dincolo de ELI-NP: mă gândesc la un teritoriu într-o manieră integrată. Este Laser Valey - Land of Lights.
Vom lansa o competiţie internaţională de urbanism, invităm toate şcolile de arhitectură din Europa să se uite pe teritoriu, să analizeze şi să propună cum văd ei dezvoltarea urbanistică a zonei. Acolo, lângă lacul Mihăileşti să facem un cartier de trăit, apoi o zonă de agrement, vrem o clinică, un science parc, astfel încât să asociem teritoriului şi semnificaţie... Va exista o jurizare, în toamnă vor veni miniştrii europeni ai educaţiei pentru desemnarea câştigătorilor, pentru primele 20 de proiecte. Evenimentul va include holograme şi printuri 3D. Vindem lumii întregi ideea că România a înţeles: ştiinţa este un adevărat mecanism pentru evoluţie.

- Cum vedeţi proiectul România Educată?
- Mă angajez ca Ministerul Educaţiei să fie activ în organizarea evenimentelor, în pregătirea de conţinut. Dialogul acesta legat de România educată este extrem de relevant pentru a înţelege ce fel de societate vrem. Ce vrem de la noi, de la cei de lângă noi şi cum putem ajunge acolo? Eu îmi doresc o şcoală care nu mai pierde potenţialul semnificativ de inteligenţă şi creativitate pe care îl risipim acum. Şi societatea care vede ştiinţa şi inovarea ca motoarele propriei dezvoltări. E o viziune de ţară la care mă angajez să particip. Cred în România educată şi cred că trebuie să ne dăm această şansă: de a participa la construcţia propriului viitor. AGERPRES



Alte articole din Ministerul Educatiei
Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii din domeniu,

aboneaza-te gratuit la Newsletter !




 
Newsletter


EDITORIAL
romaniuc liliana.jpg
Cheile care trebuie să înveţe... vizibil şi sustenabil!
Un comentariu de Liliana Romaniuc, publicat pe portalul Adevarul.ro » Citeste


COMPANIA SAPTAMINII
ecotic_ecoplay1.JPG
Caravana ECOTIC, parte din evenimentul “EcoPlay recicleaza, creeaza, salveaza”
Primaria Municipiului Bucuresti, prin PROEDUS, in parteneriat cu Caravana ECOTIC, a organizat in weekendul 2 - 3 aprilie, in parcul Herastrau din Bucuresti, un eveniment cu tematică ecologică pentru copii: “EcoPlay recicleaza, creeaza, salveaza”. Evenimentul a adus in prim plan importanta reciclarii in randul celor mici si se inscrie in seria activitatilor derulate de Primaria Capitalei in luna aprilie, declarata “luna curateniei”. » Citeste


SCOALA SAPTAMINII
ase-bucuresti.jpg
ASE sărbătoreşte 103 ani de la înfiinţare
Academia de Studii Economice (ASE) sărbătoreşte 103 ani de la înfiinţare, prilej cu care vor fi organizate, în această săptămână, diverse evenimente cultural-artistice. Potrivit unui comunicat de presă al instituţiei de învăţământ superior, manifestările aniversare vor debuta marţi cu vernisajul expoziţiei "Castele şi conace revitalizate: conservarea patrimoniului construit din perspectiva proprietarilor". Evenimentul este organizat de facultăţile de Marketing şi Business şi Turism, împreună cu Asociaţia Arche. Expoziţia este deschisă până luni, 18 aprilie, în foaierul Bibliotecii Centrale a ASE. » Citeste


INTERVIU
curaj_adrian.jpg
Adrian Curaj: "Pregătim metodologia, de şapte ani nu au mai fost organizate concursuri pentru posturile de directori de școli"
Ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, afirmă, într-un interviu acordat Agerpres, că este nevoie de echilibru pentru a stimula performanţa şi a răspunde nevoilor de echitate şi incluziune, adăugând că pentru prima dată în dezvoltarea cadrului curricular vor fi stabilite grupuri interdisciplinare, care vor lucra independent pe conţinuturile manualelor şcolare. ''(...) Cred în România educată şi cred că trebuie să ne dăm această şansă: de a participa la construcţia propriului viitor'', declară ministrul. » Citeste

EVENIMENT
Cei mai buni profesori vor fi premiaţi de studenţi pe 4 iunie la Alba Iulia
Studenţii sunt invitaţi să nominalizeze "profesorii tari" pentru distincţia "Profesor Bologna", care va fi acordată în cadrul unei gale, pe 4 iunie, la Alba Iulia. Potrivit unui comunicat al ANOSR, până pe 24 aprilie studenţii pot înscrie cadre didactice universitare pe care ei îi consideră a fi "profi tari" pe site-ul www.profitari.ro. Nominalizările vor fi evaluate printr-o procedură complexă, studenţii evaluatori urmând să decidă care sunt acei profesori ce merită în acest an distincţia "Profesor Bologna". » Citeste
agerpres.ro

Vizitatori
counter