Ministrul Liviu Pop îşi doreşte ca la viitoarele evaluări din Monitorul educaţiei România să urce în prima treime

Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

Ministrul Educaţiei, Liviu Pop, şi-a exprimat dorinţa ca România să urce în prima treime la următoarele evaluări din Monitorul educaţiei şi formării elaborat de Comisia Europeană.

Îmi doresc ca la următoarele evaluări România să plece din ultimele locuri ale clasamentelor şi să urce în prima treime“, a spus Pop, la evenimentul de lansare a Monitorului educaţiei şi formării 2017, care cuprinde 28 de rapoarte de ţară şi care a fost publicat de Comisia Europeană (CE), Direcţia Generală Educaţie, Tineret, Sport şi Cultură, pe 9 noiembrie.

“Anul viitor, educaţia, sănătatea şi infrastructura, transporturile sunt bazele bugetului, iar bugetul educaţiei este cu siguranţă cel mai mare din ultimii 10 ani şi valoric cred că cel mai mare după Revoluţie. Evident că nu este suficient, e cu 20% mai mare ca anul trecut, dar, dacă vom continua cu o creştere anuală de 20%, în trei ani de zile putem dubla bugetul educaţiei. Evident că pe toţi aceşti indicatori cheie avem mult de lucru. Avem soluţii, strategii, programe puse în practică. Ţinem în acelaşi timp direcţia UE, direcţia uneori stabilită de CE şi e un lucru bun, pentru că, dacă vom reuşi să colaborăm cu toate statele membre, nu o să mai avem ţări de gradul unu şi de gradul doi. Eu îmi doresc ca, dacă îşi doreşte cineva ţările de gradul unu şi de gradul doi, România să fie de gradul unu”, a spus Pop.

El a menţionat că e în desfăşurare cel mai mare program de formare a cadrelor didactice, la care vor participa 55.000 de profesori în următorii 4 ani.

Pop a menţionat că vor fi lansate proiecte precum acela care vizează internet în fiecare unitate şcolară şi cel referitor la biblioteca şcolară virtuală, care va aduna toată resursa educaţională din România şi nu numai. “În sistemul de învăţământ nu cred că trebuie să plecăm de la premisa că mergem la şcoală ca la o fabrică de făcut şuruburi (…) Dascălul trebuie să aibă chemare (…) Din păcate, astăzi nu mai avem modele suficiente în sistemul de învăţământ, elevul nu are modele. Avem foarte mulţi matematicieni, dar avem foarte puţini profesori de matematică, să dau exemplul disciplinei mele”, a adăugat Pop.

În ceea ce priveşte România, Monitorul educaţiei 2017 relevă că ponderea elevilor cu o performanţă scăzută în ceea ce priveşte competenţele de bază rămâne una dintre cele mai mari din UE. Acest lucru este cauzat de factori educaţionali şi de provocări în materie de echitate. Accesul la educaţia de masă de calitate este o provocare în special pentru elevii din mediul rural şi pentru romi.

În 2016, în România, procentul de copii de 15 ani cu un nivel scăzut de cunoştinţe la citit era de aproape 39%, la matematică – de aproximativ 40%, iar la ştiinţe – de circa 38%, în vreme ce media UE la aceste rubrici se situa la aproape 20%, circa 22%, respectiv aproape 21%.

Procentul celor care au părăsit timpuriu şcoala în rândul tinerilor de 18-24 de ani a scăzut uşor (de la 19,1% în 2015 la 18,5% în 2016), dar rămâne al treilea cel mai ridicat din UE. Accesul la educaţia de calitate reprezintă o provocare în mod deosebit în zonele rurale, unde studiază 45% din populaţia şcolară a României, relevă Monitorul.

Conform sursei citate, cheltuielile pentru educaţie sunt scăzute, iar mecanismele de direcţionare a fondurilor către şcolile dezavantajate sunt insuficiente. Cheltuielile publice generale pentru educaţie ale României ca procent din PIB rămân cele mai scăzute din UE: 3,1% în 2015, în comparaţie cu media UE de 4,9 %. “Relevanţa pe piaţa muncii a studiilor superioare este în curs de îmbunătăţire, dar ponderea absolvenţilor de studii superioare este cea mai scăzută din UE”, se mai arată în Monitor. AGERPRES