Președintele Iohannis cere reexaminarea legii care reglementează acordarea unor noi tipuri de diplome la terminarea facultății

Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

Președintele Klaus Iohannis a cerut reexaminarea Legii privind aprobarea OUG nr. 96/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul educației, cercetării, formării profesionale și sănătății, motivând că unele modificări ar putea afecta calitatea învățământului. Șeful statului arată în cererea de reexaminare transmisă președintelui Camerei Deputaților că actul normativ modifică substanțial Legea Educației Naționale nr. 1/2011, precum și alte acte normative conexe.

Unele dintre intervențiile legislative aduse prin legea transmisă la promulgare sunt însă de natură să creeze probleme în aplicare și să afecteze calitatea învățământului, motiv pentru care se impune reanalizarea acestora de către Parlament“, se precizează în cererea de reexaminare.

Președintele Iohannis indică faptul că legea abrogă prevederi referitoare la organizarea și funcționarea învățământului special și învățământului special integrat, urmând ca formele învățământului special și special integrat, demersurile didactice, precum și pregătirea și formarea personalului care își desfășoară activitatea în domeniul educației copiilor cu cerințe educaționale speciale să fie stabilite prin metodologii elaborate de Ministerul Educației Naționale.

“Considerăm că această soluție legislativă se poate constitui într-un pas înapoi în ceea ce privește integrarea acestor copii în sistemul educațional de masă și are potențialul de a perpetua dificultățile lor în a accesa un învățământ de calitate”, afirmă șeful statului.

El arată că legea elimină dispoziția potrivit căreia numărul maxim de studenți care pot fi școlarizați într-un program de studii acreditat se realizează prin hotărâre de Guvern. Astfel, conform noii reglementări, numărul de studenți raportat la numărul de cadre didactice pe universitate nu poate fi mai mare de 35 la 1. “În opinia noastră, această normă este arbitrară și necorelată cu capacitatea instituțională a universităților, putând afecta calitatea actului educațional”, spune Iohannis.

Potrivit șefului statului, actul normativ a suferit modificări potrivit cărora Senatul universitar poate înființa duble specializări pentru formarea inițială a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, prin alăturarea unor programe de studiu acreditate existente. “Instituirea acestei reglementări, fără a se specifica dacă aceste programe pot fi organizate pentru orice alăturare de domenii sau doar pentru domenii de studiu adiacente/conexe, poate conduce la imposibilitatea aplicării normei. Totodată, semnalăm că textul nu precizează nici condițiile de acces la acest tip de programe și nici modalitatea prin care se verifică dacă programele s-au adresat cu adevărat grupului țintă, și anume viitoarele cadre didactice. În lipsa unei reglementări clare și a dezvoltării metodologiilor subsecvente, această prevedere poate conduce la situații care să limiteze opțiunea de carieră a absolvenților acestor programe. Mai mult, este urgentă clarificarea statutului acestui tip de programe în raport cu nivelele Cadrului Național al Calificărilor (CNC) și cu celelalte tipuri de programe oferite în România, conform Legii nr. 1/2011”, afirmă Iohannis.

El menționează că legea reglementează acordarea unor noi tipuri de diplome, la finalizarea studiilor superioare, specifice pentru o serie de domenii. Astfel, se menționează posibilitatea eliberării diplomei de arhitect sau a diplomei de medic pentru absolvenții programelor corespunzătoare de studii.

“Considerăm că această perspectivă legislativă cu privire la acordarea diplomelor este neclară sub aspectul rațiunilor ce justifică nevoia de reglementare și, totodată, nu este corelată cu celelalte prevederi ale Legii nr. 1/2011 referitoare la regimul diplomelor. De asemenea, considerăm că această prevedere este și incompletă, întrucât stabilește diplome speciale doar pentru anumite specializări; în acest sens, semnalăm că art. 152 alin. (1) din Legea nr. 1/2011 prevede doar posibilitatea de a elibera absolventului, la finalizarea unui program de studiu, diploma de licență, diploma de inginer și diploma de urbanist, după caz”, arată Iohannis.

El spune că noțiunea de “învățământ superior tehnic”, alături de cea de “studii universitare”, nu este definită. “Legea supusă reexaminării introduce, prin art. I pct. 6, un nou alineat, (44), la art. 158 din Legea nr. 1/2011, care prevede că sistemul de criterii și metodologia de evaluare se stabilesc prin ordin al ministrului Educației Naționale, pe baza consultărilor ARACIS, CNATDCU, CNCS etc. și alte agenții internaționale înregistrate în EAQR. În opinia noastră, trimiterea la abrevieri precum ‘etc’ și la sintagme generale, precum ‘alte agenții’, denotă lipsă de precizie și de claritate a normei”, indică președintele Iohannis.

În plus, legea elimină prevederile referitoare la condiția pe care trebuie să o îndeplinească un profesor care nu a promovat examenul de definitivat pentru a se prezenta din nou la examen, și anume aceea de a parcurge un stagiu de practică de un an înaintea fiecărei noi prezentări. “În opinia noastră, este nevoie de menținerea unui mecanism care să garanteze pregătirea practică adecvată a candidaților în vederea resusținerii examenului de definitivat”, arată șeful statului.

Șeful statului semnalează neconcordanța între dispozițiile potrivit cărora Ministerul Muncii și Justiției Sociale coordonează și controlează autorizarea furnizorilor de formare profesională a adulților, pe baza standardelor ocupaționale aprobate de Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC), și eliminarea rolului ANC din procesul de elaborare a metodologiei de certificare a formării profesionale în ceea ce privește stabilirea standardelor și a metodologiei privind formarea profesională a adulților.

Potrivit legii, Consiliul Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS) stabilește, prin regulament propriu, regimul și principiile privind remunerarea membrilor Consiliului și a personalului angajat, a evaluatorilor și a altor colaboratori externi, precum și cuantumul taxelor percepute în procesul de evaluare externă a calității educației.

“Apreciem că, pentru asigurarea predictibilității și coerenței legii, ar trebui eliminată sintagma ‘personalului angajat’, întrucât regimul și principiile privind remunerarea diverselor categorii de personal angajat (funcționari publici sau personal contractual) sunt reglementate în acte normative distincte care vizează salarizarea personalului plătit din fonduri publice”, menționează Iohannis.

Și modificările privind organizarea studiilor universitare sunt criticate de șeful statului. “Învederăm că aceste intervenții legislative sunt de natură să afecteze învățământul medical și pe cel de arhitectură, reglementând existența unui singur ciclu de studiu de 360 credite, care cumulează licența și masteratul. Modificarea numărului de credite aferente studiilor universitare de licență este de natură să creeze incoerență în implementarea Procesului Bologna în sistemul educațional românesc, încălcând angajamentele asumate de România la nivelul Spațiului European al Învățământului Superior. Coroborată cu celelalte prevederi ale Legii Educației Naționale nr. 1/2011, această amendare limitează posibilitatea absolvenților programelor de studii din domeniile medicină și arhitectură să beneficieze de locuri finanțate de la bugetul de stat pentru programele de masterat urmate ulterior absolvirii”, susține șeful statului.

Iohannis punctează că prin această lege se creează discriminări între furnizorii de formare profesională a adulților care au studii liceale și postliceale, pe de o parte, și universitățile care au dreptul să organizeze programe de specializare și perfecționare pentru persoanele care au absolvit studii universitare, pe de altă parte, deoarece, pentru prima categorie, se introduce obligativitatea unei autorizări prealabile.

“Semnalăm că, în cazul universităților, evaluarea externă a capacității de furnizare a unui tip diferit de programe de studiu, de licență și/sau master este un proces care nu garantează automat și capacitatea universităților de a furniza programe postuniversitare sau de formare profesională continuă de calitate. Considerăm, așadar, că pentru evitarea unor situații de monopol pe piața programelor de dezvoltare profesională continuă este nevoie de uniformizarea condițiilor de acreditare”, punctează șeful statului. AGERPRES