UBB cere Ministerului Educaţiei corectarea unor “mecanisme aberante”, care împiedică cercetarea românească să se dezvolte

Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

Prorectorii responsabili de domeniile Cercetării şi Finanţelor ai Universităţii “Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca cer Ministerului Educaţiei corectarea unor aspecte legislative pe care le consideră aberante şi care limitează posibilitatea promovării sau a angajării unor cercetători foarte buni. Conducerea UBB avertizează astfel că, fără munca unor asemenea cercetători, universităţile româneşti nu vor pot evolua, nu se vor putea implica în rezolvarea problemelor comunităţii şi, ca urmare, nu vor accede în topurile internaţionale.

La nivel guvernamental şi la cel al Ministerului Educaţiei ni se spune că vrem să avem universităţi de tip world-class, de talie internaţională, dar când ne uităm la mecanismele interne ne dăm seama că acest lucru este imposibil de realizat din cauza unor blocaje. Potrivit Legii Educaţiei, în norma didactică nu mai există obligatorie activitatea de cercetare. De asemenea, nu putem angaja cei mai buni oameni din domeniul nostru, adică nu putem face ‘head-hunting’, nu putem face o ofertă nimănui, ci trebuie să scoatem postul la concurs. Nu putem face nici promovări în universităţi. Trebuie să avem şi concurs, dar pe lângă acest concurs avem nevoie de promovare şi head – hunting, altfel nu vom reuşi să fim competitivi şi să ţinem pasul cu alte universităţi din lume. Sunt mecanisme aberante care pot fi corectate de Ministerul Educaţiei în noua Lege a Educaţiei şi Legea Cercetării“, a spus prorectorul responsabil cu Cercetarea al UBB, Daniel David.

Acesta a precizat că există în UBB cercetători foarte buni, cu articole publicate în reviste recunoscute pe plan internaţional, care renunţă la activitatea din România şi pleacă în străinătate, iar conducerea universităţii nu îi poate întoarce din drum pentru că nu are posibilităţile legale de a le oferi mai mult. Ori fără munca acestor oameni universităţile pierd din vizibilitate, scad în rankinguri şi nu vor avea cu ce specialişti să dezvolte noi proiecte, fie ele de cercetare, fie de implicare în comunitate.

La rândul său, prorectorul UBB cu finanţarea, Dan Lazăr, a declarat că o altă mare problemă a universităţilor este lipsa de predictibilitate în ceea ce priveşte finanţarea cercetării şi faptul că aceasta depinde extrem de mult de “pixul ministrului” care, dacă este schimbat mai des decât o data la patru ani, aşa cum se întâmplă în ultima vreme, afectează şi derularea proiectelor.

“Se schimbă des miniştrii Educaţiei. Am câştigat competiţii pe cercetare, nu s-au îndeplinit formalităţile administrative pentru a putea putem merge mai departe cu cercetarea. De trei luni suntem blocaţi. Ni se spune că până nu vine ministrul să semneze nu se mai întâmplă nimic. Pe fondurile europene de cercetare nu au fost acreditate autorităţile de management, deci nu putem depune proiecte. Cred că nu se doreşte cercetarea în universităţi. Avem cercetători care au performanţe, angajaţi pe granturi şi cu contracte pe perioadă determinată, care pleacă în străinătate sau la firme private care au compartimente de cercetare”, a spus Dan Lazăr.

Cei doi prorectori au explicat că au dorit să transmită aceste mesaje de la Cluj, chiar dacă ele se referă în general la cercetarea din universităţile din România, deoarece UBB s-a clasat în ultimii ani în topul rankingurilor universităţilor naţionale sau chiar pe primul loc, beneficiind totodată şi de vizibilitate internaţională. AGERPRES