Andrei Marga: “Metodologia CNCSIS ameninţă cercetarea ştiinţifică din România”

marga_andrei_.jpgRectorul Universităţii Babeş-Bolyai, prof. univ.dr. Andrei Marga, consideră că metodologia lansată, recent, de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS) în privinţa recunoaşterii centrelor de cercetare ştiinţifică ameninţă evoluţia acestui domeniu de maximă importanţă din universităţi, precum şi a celei mai mari părţi a cercetării din România.

Universitarul clujean a argumentat, miercuri, într-un comunicat al UBB, că ”prima lacună a ‘metodologiei’ CNCSIS este rămânerea în urmă în raport cu concepţia Comisiei Europene şi a altor organizaţii europene, care au lucrat mult în anii din urmă la criteriile de evaluare a cercetării ştiinţifice”.

”Dacă luăm în seamă, de pildă, Assessing Europe’s University Based Research (2008), document al Comisiei Europene, se observă bine accentele puse pe productivitatea cercetării, impactul acesteia, premiile şi distincţiile internaţionale etc, precum şi pe ştiinţele naturii, ale vieţii, ştiinţele inginereşti şi cele sociale şi umaniste. Criteriile de evaluare din Marea Britanie – care rămân un reper – sunt trei: publicaţii, impact, mediu înconjurător. Din păcate, autorii ‘metodologiei’ CNCSIS nu iau în seamă opţiunile europene şi îmbrăţişează o imagine de mult depăşită asupra ştiinţei”, subliniată rectorul UBB.


Potrivit acestuia, cea de-a doua lacună de concepţie a metodologiei rezidă în confuzia dintre ”centru de cercetare” înţeles ca facultate sau universitate, şi ”centru de cercetare” în înţeles precis, ca unitate specializată. ”Sunt domenii, precum chimia, fizica sau tehnologiile în care, într-adevăr, rezultatele importante se obţin în grup (ceea ce nu justifică şirul lung de coautori, care semnează câte o lucrare banală). Există, însă, ‘centre de cercetare’ (laboratoare, institute etc.) în care cei care dau performanţa sunt trei-patru cercetători bine calificaţi.

De aceea, a pretinde cel puţin zece cercetători la un ‘centru’, cum face ‘metodologia’, este aberant, inclusiv pentru că obligă la comasarea de grupuri, încât se atenuează specializarea. În multe specializări cerinţa este contraproductivă”, precizează profesorul Andrei Marga. Rectorul UBB arată că în ţări precum Marea Britanie, Germania şi Japonia politica cercetării ştiinţifice este asumată cu strategii şi criterii de evaluare îndelung chibzuite, iar stabilirea criteriilor de evaluare a devenit, în ultimii ani, cheia finanţării şi orientării cercetării. Andrei Marga evidenţiază, totodată, că pentru România cercetarea tehnologică este crucială dar, evident, nu acoperă întreaga cercetare ştiinţifică.

”Pe de altă parte, este cât se poate de evident că nu se poate concepe profesional politica cercetării fără cunoştinţe de epistemologie, teoria ştiinţei, sociologia cunoaşterii şi că trebuie pusă întrebarea: cât de fundamentate pe cunoştinţe profesionalizate sunt deciziile de felul ‘metodologiei’ amintite. Nici România nu poate construi durabil pe lacune ale culturii ştiinţifice a decidenţilor şi nu ar trebui să încerce această cale înfundată”, argumentează Andrei Marga. AGERPRES