anosr.jpgReprezentanţii Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România consideră că programul de mobilităţi studenţeşti este accesibil de cele mai multe ori acelor studenţi care au o situaţie financiară favorabilă deplasării internaţionale.

„Chiar dacă există granturi ce pot acoperi o parte din necesităţile de masă şi cazare, din cauza puterii de cumpărare slabe a monedei naţionale, pentru mulţi studenţi români aspectul financiar reprezintă un mare impediment în acest sens”, se arată într-un comunicat de presă al ANOSR remis joi.

Potrivit ANOSR, pe baza datelor prezentate de universităţi, în anul universitar 2009-2010 România a avut un număr total de 951.360 de studenţi atât în universităţile de stat, cât şi în cele private: 604.479 în universităţile de stat şi 346.881 în cele private. Studenţii de la ANOSR atrag atenţia asupra faptului că aspectele care îngreunează dezvoltarea mobilităţilor în România sunt de mai multe tipuri, printre care cele mai multe se referă la lipsa unei strategii a universităţii de a atrage studenţi străini, lipsa compatibilizării la nivel de curriculă, lipsa facilităţilor pentru studenţii străini, reputaţia negativă a educaţiei din România (din punctul de vedere al studenţilor atraşi), dar şi situaţia financiară şi lipsa de informare (printre studenţii români care merg la studii în străinătate).

În opinia reprezentanţilor studenţilor, un aspect extrem de important îl reprezintă mobilitatea internă, o ramură a mobilităţii care de altfel „lipseşte cu desăvârşire din programele de studiu româneşti”. „Obstacolele în acest sens sunt, pe lângă lipsa de informare, lipsa flexibilităţii, lipsa de parteneriate între universităţile româneşti, birocratizarea excesivă pe care un astfel de procedeu o presupune şi inexistenţa unui cadru naţional legal care să permită desfăşurarea acestui lucru în condiţii optime pentru toate părţile implicate”, afirmă conducerea organizaţiei studenţeşti.

Analizând datele furnizate de universităţi, ANOSR susţine că numărul total de studenţi români plecaţi în mobilitate a fost de 4.128, atât din universităţile de stat, cât şi din cele private. Procentual, universităţile de stat au însumat 94.72% din totalul studenţilor români care au beneficiat de o mobilitate (3.910 studenţi), restul de 5.28% (218 studenţi) aparţinând instituţiilor de învăţământ superior privat. Astfel, din aproape un milion de studenţi români doar 0,43% au beneficiat de o mobilitate în afara ţării.

„Din totalul studenţilor din universităţile de stat, 0,65% au fost plecaţi în 2010 cu o bursă Erasmus sau cu alte tipuri de acorduri în străinătate iar din totalul studenţilor din universităţile private, doar 0,06% au beneficiat de acest lucru”, se arată în comunicatul de presă. Conform datelor prezentate de Comisia Europeană, în anul universitar 2009-2010 numărul studenţilor români care au beneficiat de programul Erasmus ca oportunitate de mobilitate a fost de 3.994. Astfel, făcând un simplu calcul, din totalul studenţilor români care au beneficiat de o mobilitate, doar 134 au mers la studii pe baza, de exemplu, a acordurilor sau parteneriatelor între universităţi.

Potrivit ANOSR, universităţile de stat care au cel mai ridicat raport de mobilitate nu sunt cele mai mari universităţi româneşti ca număr de studenţi, ci Universitatea de Arte şi Design din Cluj Napoca (6,72%), Academia Tehnică Militară (3,77%), Academia Navală Constanţa (3,23%), Universitatea de Arhitectură şi Urbanism ‘Ion Mincu’ din Bucureşti (2,31%), Universitatea Maritimă din Constanţa (1,62%), Universitatea de Arte din Iaşi (1,61%), Universitatea de Arte din Bucureşti (1,59%), Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti (1,39%), Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj (1,26%), Universitatea ‘1 Decembrie 1989’ din Alba Iulia (1,22%), Universitatea ‘Alexandru Ioan Cuza’ din Iaşi (1,08%), Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş (1,06%) şi Universitatea Transilvania din Braşov (1,02%).

La polul opus se află Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografie din Bucureşti şi Universitatea de Arte din Târgu Mureş, acestea neavând niciun student beneficiar al unei mobilităţi în programele de licenţă sau master în anul universitar 2009-2010. În ceea ce priveşte instituţiile de învăţământ superior de stat, Universitatea ‘Alexandru Ioan Cuza’ din Iaşi reprezintă instituţia care a avut cei mai mulţi studenţi mobili, 486, reprezentând 12% din totalul studenţilor mobili din universităţile de stat. Alte universităţi care au trimis studenţi în programe internaţionale de mobilitate sunt Universitatea Babeş Bolyai (321 studenţi, 8,21% din totalul studenţilor mobili), Universitatea din Bucureşti (294, 7,52%), Academia de Studii Economice (275 studenţi, 7,03%), dar şi Universitatea Transilvania din Braşov (233 studenţi, 5,96%).

„Nici în ceea ce priveşte numărul de studenţi străini veniţi în România la studii, situaţia nu este mai îmbucurătoare. În anul 2010, în universităţile româneşti au venit 1.335 de studenţi străini, adică de cel puţin trei ori mai puţini studenţi decât cei care au mers peste graniţe. Astfel, din totalul studenţilor străini care au venit în România la studiu (1.335), 96,03% (1.282) se află în universităţile de stat şi doar 3,97% în cele private (53)”, mai afirmă studenţii de la ANOSR.

Principalele universităţi de stat care au primit studenţi mobili sunt Universitatea Babeş Bolyai din Cluj, 120 de studenţi, reprezentând 9,36% din totalul studenţilor care au venit în România la studii, Universitatea de Vest din Timişoara (114 studenţi, 8,89% din totalul studenţilor străini din România), Universitatea Transilvania din Braşov (87 studenţi, 6,78%), Universitatea Politehnica din Timişoara (86 studenţi, 6,7%) şi Universitatea Politehnica din Bucureşti (84 studenţi, 6,5%).

În cazul universităţilor private, situaţia este destul de diferită faţă de aceea a universităţilor de stat. Cu excepţia Universităţii Româno-Americane care a primit 22 de studenţi (reprezentând 41,5% din totalul studenţilor care au venit la studii în România în universităţile private), majoritatea dintre acestea nu au avut niciun student străin la studii. Excepţie mai fac alte opt universităţi private, care împreună au atras 31 de studenţi străini. Astfel, doar nouă din 31 universităţi private care participă la procesul de colectare a datelor au avut studenţi străini veniţi la studiu. AGERPRES