Spuneți generațiilor viitoare că în România s-a creat Cibernetica (1938-1939), că România a dezvoltat o informatică românească (după anul 1953) și a construit propriul calculator electronic (CIFA-1, anul 1957)!” Marin Vlada, membru titular CRIFST (Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii), Academia Română, proiectul ROINFO 2018-2022, https://sites.google.com/view/roinfo/.

Recent, în Biblioteca CRIFST a Academiei Române, au fost postate formatele PDF ale celor 4 volume din “Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact. Oameni, instituții, concepte, teorii și tehnologii” (coord. Marin Vlada) – https://www.crifst.ro/biblioteca/autori/vlada-marin .

Cele 4 volume sunt un demers științific și editorial privind apariția și dezvoltarea informaticii în România după altele trei realizate:

  • Grigore C. Moisil, articolele “Contribuția românească în teoria algebrică a automatele” și “Activitatea Centrului de Calcul al Universității din București”, din Revista AMC, Editura Tehnică, nr. 13-14, 1970
  • Pham Gia Duc, “Istoria înființării și a dezvoltării științei calculatoarelor în R.S.R”., Rezumatul Tezei de doctorat, Centrul de multiplicare al Universității din București, 1972
  • Marius Guran, Monografia informaticii din România, Editura AGIR, 2012.

Grigore C. Moisil cu studenții grupei “Mașini de Calcul” de la Facultatea de Matematică din București, anul 1965 (procesare foto Marius-Daniei Bujor, Iași)

De ce 60/65 de ani de informatică românească?

  1. Se poate lua ca reper anul 1953. În perioada 1953-1954, ROMÂNIA ocupa locul III în lume, după SUA și URSS, în activitatea de cercetare privind “Teoria circuitelor de comutație” – după nr. de articole (Gr. C. Moisil, Activitatea CCUB, revista AMC, Editura Tehnică, nr. 13-14, 1970). Pentru aceste rezultate acad. Gigore C. Moisil primește – în anul 1996, Computer Pioneer Award (IEEE – Computer Society).
  2. Se poate lua ca reper anul 1957, când România și-a construit propriul său calculator electronic. În perioada 1955-1957, ROMÂNIA a proiectat și construit primul său calculator electronic numeric (anul 1957, calculatorul CIFA 1), de către un colectiv condus de ing. Victor Toma, la Institutul de Fizică Atomică (IFA) – Măgurele București. Astfel, ROMÂNIA a fost a VIII-a țară din lume ce a proiectat și a construit un calculator electronic cu tuburi electronice (1957).
  3. Se poate lua ca reper anul 1959, când în România a apărut secția „Mașini de calcul”, la inițiativa acad. Grigore C. Moisil, care a funcționat în ultimii 2 ani terminali din cei 5 ani cât dura programul de studii la Facultatea de Matematică și Fizică din acea vreme. Aceasta a funcționat până în anul 1971 când s-a introdus secția „Informatică”.

O istorie pentru un proces, eveniment, concept etc. poate fi o descriere mai simplă sau mai complexă și care să ofere coerență, unele legături și explicații cu diverse concepte și termeni. În schimb, „Istoria informaticii românești” nu poate fi tratată matematic în termeni de teoremă sau teorii, ce necesită definirea de ipoteze și concluzii. Se poate porni de la definirea sau de la ideea că, ISTORIA este reprezentarea cunoștințelor pe care o persoană le are prin diverse căi și metode pentru a explica: evenimente, decizii, procese, evoluții etc. Astfel, Istoria este la fel ca ÎNVĂȚAREA. Învățarea este evoluția în timp a cunoașterii spune Roger Bohn. Istoria despre ceva este evoluția cunoașterii despre acel ceva. În final, cititorul prezentelor volumul va trebui să facă legături, să-și explice unele aspecte descrise, să înțeleagă unele decizii descrise în carte, să compare unele rezultate cu altele, să caute modele de urmat, să tragă concluzii și să-și elaboreze unele obiective viitoare. Să caute greșeli în decizii, să înțeleagă unele măsuri și programe urmate la un moment dat prin desfășurarea de evenimente și evoluții. E posibil ca, uneori, cititorul să caute ipoteze și să obțină concluzii din studiul celor descrise. Istoria este cu oameni, prin urmare istoria este ca omul, cu bune și cu rele, cu urcușuri și cu coborâșuri. Doar unii oameni au curajul să înfrunte aceste adevăruri.

Etapele proiectului ROINFO “Romanian Informatics” 2018-2022

ETAPA I : Volumele „Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact. Oameni, instituții, concepte, teorii și tehnologii” 2019-2022- http://c3.cniv.ro/?q=2018/iir .

Volumul I (cap. 1): Computing – Contextul internațional, 2019, Volumul II (cap. 2): Computing – Contextul național, 2019; Volumul III (cap. 3-6): Computing – Apariție și dezvoltare, 2020; Volumul IV (cap. 7-10): Computing – Dezvoltare și impact, 2020; Volumul V (cap. 11-12): Computing – Dezvoltare, 2021

ETAPA a II-a – Volumele VI-VII: „Computing -Informaticieni de prestigiu din România„, 2021-2022 / ROCS – Romanian prestigious computer scientists: partea I – Computing Classification System (CCS 2012) și Lista de persoane din domeniul informaticii; partea II – realizări românești în domeniul informaticii și domeniile asociate lor (CV-uri ale unor persoane din mediul universitar, mediul IT, mediul preuniversitar)

Ma multe detalii pe site-ul ROINFO: https://sites.google.com/view/roinfo/