Curtea Constituţională a României urmează să discute pe 28 septembrie sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis în legătură cu Legea privind condiţiile suplimentare la ocuparea posturilor didactice ce necesită atestate şi avize suplimentare, au precizat, joi, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.

Şeful statului a trimis, miercuri, Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra actului normativ pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale 1/2011.

Actul normativ implementează o serie de măsuri de încurajare a învăţământului de artă şi sportiv, pe de o parte, şi impune condiţii suplimentare pentru ocuparea posturilor didactice care necesită atestate şi avize suplimentare, pe de altă parte.

„Considerăm că prin conţinutul său normativ, legea dedusă controlului de constituţionalitate contravine unor principii constituţionale, precum cele referitoare la claritatea şi calitatea normelor, la securitatea raporturilor juridice, dar şi la egalitatea în drepturi a cetăţenilor”, se arată în sesizarea adresată CCR, precizându-se că Parlamentul i-a transmis şefului statului legea în vederea promulgării pe 1 iulie.

Preşedintele Iohannis evidenţiază că legea impune personalului didactic, în anumite cazuri, respectiv la disciplina Religie, la pregătire/instruire practică din domeniul ‘Transporturi/Conducerea autovehiculelor’, la discipline teologice, la liceele militare, din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională şi din unităţile de învăţământ subordonate Ministerului Justiţiei, la liceele cu profil pedagogic, calificările educator-puericultor, educatoare sau învăţător, să prezinte o serie de avize/documente justificative/acord din partea unor terţe entităţi, fie autorităţi publice, fie persoane juridice de utilitate publică – cultele recunoscute oficial de stat, după caz.

Şeful statului consideră că norma nu îndeplineşte cerinţele de claritate şi de previzibilitate a legii, prevăzute de Constituţie.

Dintr-o primă perspectivă, în ceea ce priveşte natura juridică a avizelor ce trebuie obţinute de către solicitanţi în cadrul procedurii de ocupare a posturilor didactice respective, aceasta este neclară, întrucât nu rezultă care sunt efectele obţinerii/neobţinerii lor, mai precis dacă acestea au natura unui aviz conform sau a unui aviz consultativ, pentru solicitanţi, respectiv pentru angajatori. Mai mult, nu este clar în ce măsură neobţinerea acestor avize favorabile afectează posibilitatea cadrelor didactice de a ocupa acele posturi, în virtutea dreptului de a participa la mobilitatea de personal, astfel cum acest drept este consacrat prin Legea nr. 1/2011. Dintr-o altă perspectivă, textul creează o situaţie neclară şi prin utilizarea noţiunii de aviz în unele situaţii, respectiv de acord, în altele, fără a detalia o distincţie între cele două tipuri de acte”, spune Iohannis.

El indică şi faptul că dispoziţiile introduse prin legea criticată nu sunt corelate nici cu prevederile altor acte normative care reglementează predarea disciplinei Religie – Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor.

Un alt aspect de natură să afecteze dreptul solicitanţilor de a participa la concurs şi de a ocupa un post este legat de lipsa stabilirii exprese a unor criterii de acordare a unor termene pentru emiterea avizelor/acordurilor solicitate, precum şi a modalităţii de contestare a acestora, dar şi a procedurii de urmat în caz de refuz de acordare a avizelor/acordurilor. În lipsa unor atare dispoziţii, destinatarii normei sunt în imposibilitatea de a-şi adapta conduita. Prin modul defectuos de legiferare, soluţia legislativă adoptată de Parlament creează o incertitudine juridică referitoare la dreptul personalului didactic de a valorifica ocuparea unui post viabil, potrivit principiului mobilităţii cadrelor didactice. Astfel, posibilitatea fiecărui solicitant de a ocupa posturile respective, de a se conforma obligaţiilor legale şi de a beneficia de drepturile cuvenite este incertă din cauza contrarietăţii legislative create prin norma juridicăn”, mai spune Iohannis.

Şeful statului apreciază că legiuitorul a nesocotit principiul securităţii juridice consacrat de Constituţie.

Preşedintele Iohannis critică şi prevederea conform căreia pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate de la clasele/grupele din profilul pedagogic, de la liceele cu profil pedagogic, calificările educator-puericultor, educatoare sau învăţător, spre deosebire de alte profiluri din învăţământul liceal, precum cele din filiera teoretică, tehnologică sau chiar şi vocaţională, solicitanţii, inclusiv cadrele didactice titulare, trebuie să prezinte acordul directorului liceului pedagogic eliberat în baza criteriilor stabilite de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, avizat de inspectorul şcolar care coordonează activitatea liceelor pedagogice.

Şeful statului apreciază că tratamentul juridic diferenţiat este unul nejustificat, nefiind fundamentat pe criterii obiective şi raţionale. El adaugă că prin această prevedere se instituie o discriminare a solicitanţilor, nejustificată de criterii obiective şi raţionale, aspect contrar Constituţiei.

Preşedintele Iohannis solicită CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că legea este neconstituţională. AGERPRES