CDPPD din zece universităţi cere revizuirea unor articole din proiectul legii educaţiei

Colegiul Departamentelor pentru Pregătirea Personalului Didactic (CDPPD) din zece centre universitare ale ţării consideră că proiectul legii educaţiei trebuie să fie modificat şi a propus, joi, reconsiderarea mai multor articole din conţinutul acestui act normativ.

Reprezentanţii CDPPD din Universităţile Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Constanţă, Craiova, Arad, Braşov, Oradea şi Bacău au solicitat, joi, într-o declaraţie de presă, reconsiderarea articolului 207 din proiectul Legii care se referă la formarea iniţială pentru ocuparea unei funcţii didactice, cu argumentul că acesta ”încalcă prevederile Constituţiei, precum si prevederile altor articole din prezentul proiect de lege şi din Legea privind organizarea studiilor universitare nr. 288/2004”.

Colegiul motivează că ”articolul 207 are un caracter discriminator pentru o parte dintre absolvenţii programelor de licenţă”. Absolvenţii programelor de licenţă care se pregătesc pentru a deveni cadre didactice ”sunt discriminaţi faţă de ceilalţi absolvenţi ai aceluiaşi nivel de studii universitare”, deoarece în timp ce absolvenţii oricărui domeniu de licenţă pot să se angajeze imediat şi necondiţionat în domeniul în care au obţinut licenţa, absolvenţii care doresc să profeseze în învăţământ nu ar avea acest drept.

Totodată, CDPPD arată că absolvenţilor programelor de licenţă care se pregătesc pentru a deveni cadre didactice ”li se încalcă dreptul la muncă”, în sensul că după absolvire (licenţă) li se cere şi un master didactic, prin urmare nu se pot încadra în învăţământul obligatoriu, fapt ce contravine prevederilor Legii 288/2004.

”Ar fi o situaţie în care studiile universitare de licenţă nu ar da acces la un segment important al pieţii muncii, respectiv învăţământul, ceea ce contravine Procesului Bologna, Cadrului European al Calificărilor (The European Qualifications Framework – EQF), precum şi altor reglementări naţionale şi europene”, susţine CDPPD.
În acelaşi timp, articolele 207 şi 209 din proiectul legii sunt în contradicţie şi cu misiunea universităţilor prevăzută în proiectul legii educaţiei la articolul 104, alin.(a), care prevede asigurarea ”formării iniţiale şi continue la nivel universitar”, pentru absolvenţii din toate domeniile de specializare, inclusiv pentru cei care vor lucra în învăţământ, aşa cum, de altfel, se şi precizează în misiunea tuturor specializărilor autorizate sau acreditate de Agenţia Româna de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS).

CDPPD subliniază că acest lucru ”implică în mod necesar ca pregătirea iniţială psihopedagogică şi didactică să se asigure tot în cadrul studiilor de licenţă”. Pe de altă parte, ”articolul 207 încalcă şi prevederile articolului 105, alin.(l), din prezentul proiect de lege, articol prin care se garantează studenţilor ‘echitatea’ formării iniţiale între diferitele domenii de specializare (numai în cazul carierei didactice este prevăzută cerinţa pregătirii la nivel de master), precum şi drepturile conferite de licenţă (numai în cazul carierei didactice este condiţionată angajarea de obţinerea diplomei de master)”.

,br> CDPPD precizează că masteratul, care este al doilea ciclu universitar, este un parcurs academic de perfecţionare şi specializare într-un domeniu şi în nici un caz o condiţie de angajare, mai ales ca debutant. ”Unul dintre obiectivele majore ale procesului Bologna este scurtarea duratei ciclului de licenţă, respectiv micşorarea duratei dintre studii şi angajarea pe piaţa muncii. Or, noi legiferăm prelungirea acestei durate cu încă 2+1 ani în cazul carierei didactice”, susţine CDPPD, adăugând că, în plus, potrivit Cadrului European al Calificărilor (EQF), masteratul corespunde nivelului şapte de calificare profesională.

De asemenea, membrii CDPPD afirmă că articolele 207 şi 209 din lege ”stipulează o formare iniţială pentru ocuparea funcţiilor didactice în trei trepte, suprapusă şi nu una integrată”. ”O pregătire iniţială cu durata de şase -şapte ani, adică trei-patru ani de licenţă, plus doi ani master didactic, plus un an stagiu practic, este mai degrabă orientată spre cantitate şi nu constituie neapărat şi o garanţie a unei mai bune calităţi a specialiştilor din învăţământ. Pe termen lung, tinerii vor fi descurajaţi de durata studiilor pentru cariera didactică ceea ce ar scădea numărul profesorilor calificaţi din sistemul de învăţământ, mai ales din învăţământul tehnic, economic, medical şi al serviciilor, adică pentru domenii în care România are nevoie acută de profesori calificaţi”, afirmă CDPPD. AGERPRES