examen.jpgLegea educaţiei naţionale aduce modificări esenţiale în ceea ce priveşte structura ciclurilor din învăţământul preuniversitar, modalitatea de susţinere a examenului de admitere la liceu dar şi a examenului de bacalaureat, autonomia universitară, modalitatea de desemnare a rectorilor instituţiilor de învăţământ superior.

Potrivit noii legi fiecare universitate va putea să adopte fie modelul scrutinului universal, prin care rectorul este ales de către întreaga comunitate academică, fie modelul corporatist, ce constă în două etape: alegerea candidaţilor de către membrii Senatului universitar şi desemnarea câştigătorului în urma unui concurs jurizat de o comisie de experţi.

Potrivit legii asumate, indiferent de varianta pentru care vor opta universităţile, modelul alegerilor colegiale după care funcţionează în prezent mecanismul de desemnare a rectorului va dispărea. Potrivit noii legi, toţi doctoranzii vor avea statut de asistenţi universitari şi niciun post de profesor universitar nu va mai fi ocupat fără doctorat. Totodată, vârsta de la care profesorii vor putea conduce doctoratul va scădea faţă de cea din prezent, care este de 53 de ani. Legea prevede că pensionarea cadrelor didactice se poate face la 65 de ani, însă profesorii îşi pot continua activitatea cu aprobarea anuală a Senatului Universităţii.

Totodată, profesorii între 65-70 de ani pot fi conducători de doctorate în „co-tutelă”. O prevedere importantă a legii este aceea că rectorii nu vor putea să ocupe funcţii politice de conducere, iar altă prevedere se referă la extinderea interdicţiilor în ceea ce priveşte clanurile universitare. Astfel, rudele până la gradul III nu vor mai putea să deţină funcţii de conducere în cadrul aceleiaşi universităţi, proiectul iniţial vizând restricţii doar la nivel de facultate. Legea asumată prevede clasificarea universităţilor şi gruparea acestora în trei categorii: universităţi de educaţie (care vor putea organiza doar studii de licenţă), universităţi de educaţie şi cercetare (care vor putea derula şi programe de masterat) şi universităţi de cercetare avansată şi educaţie (care vor primi dreptul de a susţine programe doctorale) dar şi ierarhizarea programelor de studii. Directorii de unităţi de învăţământ preuniversitar pot să fie afiliaţi politic, dar nu să deţină funcţii de conducere în filialele partidelor din care fac parte.

Potrivit prevederilor iniţiale, directorilor de şcoli, grădiniţe, licee li se interzicea să fie şi membri de partid. Examenul de bacalaureat şi admiterea la liceu se vor desfăşura la fel ca în anul 2010 în anul şcolar 2011-2012, precum şi în anii viitori, a declarat, într-o conferinţă de presă, ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Daniel Funeriu care a precizat că noul tip de bacalaureat va fi susţinut începând cu elevii care vor intra în clasa a IX-a în anul şcolar 2012-2013. De asemenea, admiterea la liceu va fi modificată începând de la elevii care vor intra în clasa a V-a în anul şcolar 2012-2013. Potrivit ministrului, bacalaureatul se va da, în probe „transdisciplinare”. Astfel, va exista o probă transdisciplinară de ştiinţe care va uni spre exemplu chimia, fizica şi matematică. La admiterea la liceu pentru cei care încep clasa a V-a în anul şcolar 2012-2013 va conta în proporţie de 70% portofoliul educaţional împreună cu rezultatele la evaluările naţionale şi în proporţie de 30% examenul la liceu (în funcţie de specificul fiecărui liceu).

Legea prevede un număr de maxim 20 de ore pe săptămână pentru elevii din învăţământul primar, 25 pentru cei din gimnazial şi 30 pentru cei din liceal, cu aproximativ cinci ore mai puţin decât în prezent pentru fiecare ciclu de învăţământ. Legea mai stabileşte învăţământul obligatoriu de zece clase – de la clasa pregătitoare care se va face la şcoală, la clasa a IX-a, care urmează a fi inclusă în cadrul gimnaziului. Liceul se va derula pe durata a trei ani, iar elevii vor trece prin evaluări la fiecare doi ani, începând cu clasa a II-a şi terminând cu clasa a X-a.

Alte prevederi ale legii se referă la introducerea programului „Şcoala după şcoală”, care nu are caracter obligatoriu, la amenzi de până la 1.000 de lei pentru părinţi, în cazul absenteismului elevilor. Absolvenţii de facultate vor putea să devină profesori doar după urmarea unui masterat didactic de doi ani şi parcurgerea unui stagiu de un an în învăţământ, mai prevede Legea Educaţiei Naţionale. Potrivit noii legi, elevii aparţinând minorităţilor naţionale din învăţământul primar, gimnazial şi liceal vor putea studia Istoria şi Geografia României în limba maternă.

Totodată, vor putea studia istoria cultura şi civilizaţie minorităţii respective. De asemenea, legea prevede un buget de minim 6% din PIB pentru educaţie şi minim 1% din PIB pentru cercetare. Potrivit ministrului Daniel Funeriu în anul şcolar 2011-2012, vor apărea schimbări în ceea ce priveşte modificările în administraţia şcolilor (alegerea directorului şi modul de formare a consiliilor de administraţie a unităţilor şcolare – n.r.). Totodată, vor intra în vigoare „gradual” o serie de măsuri care vizează modul în care profesorii îşi vor ocupa posturile în 2012.
AGERPRES