Mai multe judeţe din România, în special din regiunea Transilvaniei, prezintă zone cu un nivel ridicat de poluare cu radon, zone în care se află instituţii publice, inclusiv şcoli şi grădiniţe, dar şi peşteri foarte vizitate, arată cele mai noi măsurători făcute de o echipă de specialişti de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj.

Ultimele date procesate de echipa Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Mediului (FSIM) din cadrul UBB fac parte din Harta Radon a României şi vor fi încărcate pe Atlasul european de radon. Radonul este un gaz radioactiv, provenit din dezintegrarea radiului, cel din urmă provenind din dezintegrarea uraniului, considerat a avea un rol important în producerea cancerului bronho-pulmonar, dar şi a leucemiei.

În acest moment, cele 5.000 de măsurători realizate de echipa FSIM acoperă 42 la sută din harta României. Potrivit coordonatorului proiectului, Alexandra Cucoş-Dinu, rezultatele arată că media României la poluarea cu radon (calculată pe măsurătorile făcute până în prezent) este de 176 de Becquereli/metru cub, în timp de media europeană este de 98 Bq/m3. Cu acest rezultat România se plasează printre ţările cu cel mai mare nivel de poluare cu radon.

De asemenea, mai mult de 11 la sută din rezultatele obţinute arată niveluri ale poluării cu radon peste nivelul care va fi legiferat, de 300 de Bq/m3.

Asta înseamnă că ne situăm într-o zonă de risc ridicat. (…) Zone se risc sunt toate cele care au peste 300 de Bq/m3 şi unde ar trebui făcute măsurători detaliate şi ar trebui implementat un protocol riguros de control. (…) S-au identificat nişte zone, însă rezultate mai mari de 300 sunt cam în toate judeţele. (…) Sunt în toate judeţele variaţii, în instituţii publice am avut surprize ca în aproximativ 180 de şcoli şi grădiniţe, primării, pe care le-am monitorizat în aceste campanii să constatăm nivel ridicat, atât în Alba în mai multe şcoli şi grădiniţe, în judeţul Timiş, în Suceava. Se văd pe hartă. Trebuie implementate nişte protocoale, atât pentru expunerea profesională din aceste instituţii publice, cât şi din mediul subteran, respectiv Peştera Urşilor, care e foarte vizitată şi unde un ghid, în sezonul cald, ar trebui să îşi limiteze circuitele la 12 ore pe lună„, a declarat Alexandra Cucoş-Dinu, pentru presă, la un seminar în cadrul căruia s-au prezentat rezultatele cercetărilor, obţinute până la acest moment.

Rezultate foarte mari s-au determinat şi în Peştera Muierii şi Peştera Polovragi, precum şi în câteva puncte de pe traseele turistice din zonă, care ar trebui în viitor semnalizate pentru a fi ori evitate, ori pentru a se limita staţionarea. În peşteri această concentraţie poate ajunge şi la 1000-2000 de Bq/m3.

Specialiştii au explicat că în ceea ce priveşte zonele turistice vizitatorii nu sunt atât de mult afectaţi, ci personalul de specialitate şi ghizii trebuie avertizaţi să îşi implementeze anumite protocoale de muncă şi să facă controale periodice.

„Ghizii şi personalul expus profesional ar trebui să fie informaţi şi să îşi limiteze expunerea. Este vorba aici de categoria de persoane expuse profesional A şi B care are nevoie de o monitorizare riguroasă, anuală, controlul dozei anuale. De fapt, aceeaşi problemă se pune la toate locurile de muncă. Trebuie investigate cu mai multă atenţie, trebuie implementate protocoale”, a mai spus coordonatoarea proiectului.

De asemenea, şi în instituţiile publice în care măsurătorile au arătat valori mai mari de 300 de Bq/m3 ar trebui implementate anumite protocoale. Potrivit specialiştilor, radonul este un gaz radioactiv natural care se degajă din interiorul solului şi se infiltrează în case prin structura de rezistenţă sau prin crăpăturile plăcii, către sol. Astfel, el poate avea un nivel mai crescut al concentraţiei în apartamentele sau sălile aflate la demisolul sau parterul clădirilor şi mai ales acolo unde clădirile au fost izolate.

Echipa FSIM lucrează în prezent, pe un proiect european, la dezvoltarea unor sisteme de monitorizare a concentraţiei de radon care să fie uşor de folosit, ieftin şi eficient. „Există soluţii, dar trebuie o cooperare naţională, suport şi nu cred că va fi o problemă ca în aceste şcoli şi instituţii publice în care nivelul de radon este ridicat să nu se implementeze o metodă de remediere. Costurile variază. Costurile de dezvoltare a unui sistem de remediere în Europa sunt între 5 şi 6 mii de euro. (…) Însă ceea ce vrem să dezvoltăm acum, în proiectul SmartRadon nou câştigat, vor avea costuri undeva la 1.000 de euro. Deci o să încercăm să scoatem un sistem pe piaţă, care să poată fi comercializat, să-l brevetăm, să fie puţin consumator de energie, să poată fi folosit pentru monitorizare – cu transmitere la distanţă a datelor de supraveghere a nivelului radonului din locuinţă”, a spus Alexandra Cucoş-Dinu.

Proiectul, care are ca scop dezvoltarea unor sisteme de reducere a expunerii populaţiei la radon, a fost lansat la jumătatea lunii octombrie la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului din cadrul UBB. Managerul acestui proiect, Alexandra Cucoş Dinu, a explicat atunci că anumite cercetări plasează România pe primele locuri în Europa în privinţa expunerii la radon. Acest lucru face neapărat necesară găsirea unor soluţii de scădere a concentraţiei de radon, mai ales în zonele în care nivelul este crescut.

Studiile realizate în proiect vor ajuta inclusiv la elaborarea unei ‘strategii radon’, pe care România va fi obligată să o implementeze din 2018. Această strategie de prevenţie va arăta ce măsurători trebuie făcute atunci când se are în vedere o nouă construcţie, dar şi metode de remediere a unei clădiri vechi care se află într-o zonă poluată, sau care sunt măsurile care se impun atunci când anumite persoane lucrează în zone cu concentraţie ridicată de radon.

În ceea ce priveşte locuinţele şi birourile, până la finalizarea acestor strategii, specialiştii spun că o bună ventilaţie ajută foarte mult la menţinerea unei concentraţii scăzute.

Perioada de implementare a proiectului este septembrie 2016 – august 2020.

Universitatea Babeş-Bolyai, alături de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică Viena (AIEA), organizează, în perioada 23-27 ianuarie 2017, seminarul „Implementarea Standardelor Fundamentale de Securitate în ceea ce priveşte Expunerea Populaţiei la Radon şi la Radionuclizii din Materialele de Construcţii”.

Conform statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, circa 4,3 milioane de decese sunt cauzate, anual, de poluarea din interiorul caselor. AGERPRES