Cadrele didactice şi elevii Colegiului Naţional „Unirea” din Focşani au marcat joi seara împlinirea a 150 de ani de la înfiinţare, fiind cea dintâi unitate de învăţământ secundar din zona central-sudică a Moldovei şi una din primele din ţară.

„Sărbătorim astăzi, elevi şi profesori, într-un cadru intim, colocvial, la un ,,ceai extins’ împănat cu povestiri, amintiri, gânduri de viitor, fursecuri şi muzică bună, dar întregit şi cu punerea în funcţiune a sistemului de iluminat din parcul colegiului. Investiţia este o surpriză plăcută nu numai pentru oaspeţii noştri, dar şi chiar pentru cei ce ne trec pragul zilnic. Am ţinut-o la secret şi, iată, acum toţi apreciază ceea ce văd. Această investiţie urmează lucrărilor de reabilitarea a actualei clădiri de patrimoniu naţional, operaţiune finalizată recent şi realizată cu fonduri europene de peste un milion de euro”, a declarat profesorul de matematică Cornel Noană, directorul Colegiului.

Ruxandra Dobre, preşedintele Consiliului Elevilor de la „Unirea”, consideră manifestarea drept „o încălzire” pentru acţiunile prevăzute în programul săptămânii speciale dedicată liceului, în perioada 18 -23 ianuarie. „Va fi modul nostru de a marca 157 de ani de la Unirea Principatelor Române, act istoric fundamental ce a avut loc pe 24 ianuarie, la Focşani, care a permis, între altele, şi apariţia primelor şcoli superioare româneşti, inclusiv actualul Colegiu Naţional ,,Unirea’. Este, însă, şi un prilej de a le aminti celor ce au terminat cursurile cu ani în urmă, mulţi deveniţi personalităţi în ţară şi peste hotare, că e momentul potrivit să mai treacă şi pe acasă, pe la noi”, a spus Ruxandra Dobre.

De altfel, printr-un mesaj adresat de acest for şcolar cu prilejul împlinirii unui veac şi jumătate de la înfiinţarea liceului, foştii elevi, oriunde s-ar afla în prezent, sunt îndemnaţi „să nu uite niciodată de spiritul unirist în care au crescut şi s-au format” şi, „ori de câte ori dau de vreun obstacol, să-şi amintească de faptul că Unirea face Puterea, aşa cum spuneau unioniştii la 1859”.

Colegiul ,,Unirea”, constituit în 1866 ca o primă unitate de învăţământ secundar din zonă şi între primele din România, a primit în anul 1900 actualul edificiu, construit în nota arhitecturii monumentale româneşti, după planurile arhitectului G. Băicoianu. Clădirea este inclusă în categoria monumentelor arhitectonice naţionale.

În anii ocupaţiei germane (1917-1918) sediul unităţii de învăţământ liceal a fost transformat în spital, iar şcoala şi-a încetat temporar activitatea. În perioada interbelică, baza materială a şcolii s-a dezvoltat prin înfiinţarea unui amfiteatru destinat orelor de chimie şi fizică, a unei săli de bibliotecă, ce dispunea de 10.000 de volume, iar punctul de atracţie pentru elevi era aparatul de proiectat filme pe care şcoala îl avea din 1920 şi care funcţiona la sfârşit de săptămână. În 1928 ia naştere, într-o clădire anexă construită special, primul muzeu de istorie şi etnografie din zonă, iniţiat de profesorul Alexandru Arbore.
În cadrul liceului au funcţionat Liga Culturală, Societatea Literară (1898), publicaţiile Revista noastră şi Milcovia (1930). Mari personalităţi ale ştiinţei şi culturii româneşti au fost profesori ori elevi la ,,Unirea”, între care D.Caian, autorul primei monografii a oraşului Focşani, I. A. Bassarabescu, Ovid Densuşianu, C.G. Giurăscu, Anghel Saligny, Simion Mehedinţi, Ion Mincu, Duiliu Zamfirescu, Virgil Huzum, Ion Nestor, Mihai Steriade, Virgil Huzum, dar şi actorii Emanuil Petruţ şi Cornel Coman .

În perioada comunistă, procesul industrializării excesive a făcut ca această unitate de învăţământ să cunoască o decădere din punct de vedere cultural, fiind transformată din liceu teoretic în liceu industrial auto. În prezent, în clădirea reabilitată în totalitate, funcţionează una dintre unităţile de învăţământ de elită nu numai din judeţul Vrancea, dar şi la nivelul ţării, dispunând de o dotare la nivelul şcolilor de prestigiu din România. Mulţi foşti ori actuali elevi sunt laureaţi la olimpiade şcolare interne şi internaţionale, iar numeroase cadre didactice s-au distins prin lucrări ştiinţifice ori în acţiuni didactice. AGERPRES