colocviu upa.jpgCea de a treia secţiune a Colocviului naţional „Presa şi ideologia: o istorie culturală”, desfăşurată, vineri, la Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi, a abordat teme privind mecanismele cenzurii şi manipulării în perioada comunistă, formele de rezistenţă pe care le-au generat în presa studenţească, dar şi urmele traumatizante pe care le-au lăsat în societatea actuală. Evenimentul, organizat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) şi Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi, în colaborare cu Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii şi Institutul de Cercetări Economice şi Sociale „Gh. Zane” al Academiei Române, a fost deschis de lector univ. dr. Angelo Mitchievici, directorul Departamentului „Ideologie şi cultură” din cadrul IICCMER, cu lucrarea „Sorin Toma şi Tudor Arghezi: un studiu de caz”.
Br>Seria prezentărilor a continuat cu prelegerea „Cenzura comunistă în presa studenţească” în care rectorul UPA, prof. univ. dr. Doru Tompea a prezentat mecanismele prin care funcţiona aparatul opresiv, dar şi micile „trucuri” prin care el putea fi ocolit.

„Iaşiul a avut, în perioda comunistă, cea mai bună presă studenţească din ţară, care a funcţionat sub semnul paradoxului. Multe lucruri din funcţionarea acestui tip de presă au depins de tipul personajelor cenzurii, care şi-au pus amprenta mai dur sau mai subtil asupra acestor reviste şi de calităţile de negociator ale celor care conduceau publicaţiile”, a explicat prof. univ. dr. Doru Tompea. De asemenea, ultima secţiune a colocviului a fost deschisă, cu lucrarea „Opinia Studenţească: şcoala de presă fără profesori”, de prof. univ. dr. Daniel Condurache, care a subliniat că „presa studenţească a fost un fenomen atipic”.

„Noi de fapt eram nişte tineri cu un proiect provizoriu, cu nişte criterii bine plasate, care voiam să ne trăim viaţa. ‘Opinia Studenţească’ de atunci era o publicaţie liberă şi a fost un climat favorabil performanţei intelectuale”, a explicat editorul „Opiniei Vechi”. Andi Lăzescu, preşedintele-director general al Televiziunii Române, le-a vorbit celor prezenţi la eveniment despre „Tehnologia cenzurii fără cenzură în presa studenţească din perioada comunistă”, dar şi despre umor ca mecanism de apărare împotriva cenzurii.


„Dacă cenzura oficializată funcţiona mult mai predictibil, desfiinţarea cenzurii oficiale a dus la o împrăştiere a responsabilităţilor şi asta a făcut ca presa studenţească să depindă foarte mult de cei care trebuiau să asigure cenzura neoficializată”, a precizat acesta. La rândul său, lect. univ. dr. George Bondor de la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi a prezentat lucrarea „Ideologie şi cenzură – Cazul ‘Alma Mater’/ ‘Dialog'”. Lucrările prezentate în cadrul Colocviului vor fi incluse într-un volum editat de organizatori. AGERPRES