consortiul-universitaria.jpgUniversităţile membre ale Consorţiului Universitaria cer guvernului o serie de măsuri care să le scoată de sub povara plăţii unor ‘erori ale guvernelor şi ale parlamentului’ faţă de sistemul de educaţie, în caz contrar acestea avertizând că vor declanşa proteste publice interne şi se vor adresa instanţelor de judecată pentru a-şi apăra drepturile.

„Cerem Ministerului Educaţiei Naţionale şi Guvernului retragerea imediată a OUG 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016; aducerea imediată a finanţării pe student cel puţin la nivelul celei din 2008 şi elaborarea unui calendar de creştere până la nivelul mediu din ţările foste comuniste ale UE; stabilirea cu reprezentanţii Consorţiului a unui calendar pentru atingerea până în 2020 a unui procent de 6% din PIB pentru Educaţie şi 1% pentru Cercetare. În cazul în care nu sunt urgent adoptate aceste măsuri, universităţile membre ale Consorţiului Universitaria vor începe proteste publice interne şi se vor adresa atât instanţelor juridice interne pentru a contesta măsurile acestea contrare legilor şi interesului naţional, cât şi forurilor europene pentru a semnala nerespectarea reglementărilor europene privind consultarea publică în cazul adoptării unor măsuri legislative cu puternic impact economic şi social şi privind subfinanţarea gravă a învăţământului şi cercetării în România”, afirmă prof. univ. dr. Marilen Pirtea, rectorul Universităţii de Vest Timişoara şi preşedinte al Consorţiului Universitaria, într-un comunicat de presă.

Universităţile membre ale Consorţiului Universitaria – Academia de Studii Economice din Bucureşti, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din Bucureşti şi Universitatea de Vest din Timişoara – sunt îngrijorate că politicile publice privind învăţământul românesc, în general, şi cele privind învăţământul superior, în special, promovate de guvernele care s-au succedat începând cu anul 2008 au creat deficite şi riscuri economice majore şi au adus sistemul de învăţământ superior în pragul colapsului.
„S-a ajuns la o subfinanţare gravă a educaţiei şi a cercetării în România. Nu numai că nu s-a respectat prevederea legală privind alocarea a 6% din PIB pentru educaţie, dar procentul este mult mai mic decât această valoare; cheltuielile pentru educaţie au ajuns, în anul 2015, la îngrijorătoarea valoare de 3,7% din PIB (în anul 2013 nivelul a fost şi mai redus, de 2,5%, iar în anul 2014 a fost 3,2%). România se află, de foarte mulţi ani, în topul ţărilor UE care alocă cea mai mică cotă din PIB pentru finanţarea învâţământului, fapt ce constituie un atentat la securitatea şi interesul naţional pe termen mediu şi lung”.
Acesta menţionează faptul că deşi numărul de studenţi a scăzut foarte mult, în special din motive demografice, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice (MENCS), în loc să crească finanţarea pe student echivalent, a scăzut-o constant şi consistent „punând astfel o presiune şi mai mare pe bugetele universităţilor”.

Conform datelor prezentate de rector, din 2008 până în 2015, finanţarea pe student a scăzut de la 3.169 de lei la 2.490 de lei, iar pentru 2016, conform alocaţiei preliminare, este prevăzută o altă scădere cu 9,16%. „Pe lângă reducerea drastică a finanţării, Guvernul a crescut presiunea pe componenta de cheltuieli prin majorări salariale succesive, neînsoţite de alocarea unor sume suplimentare corespunzătoare. În cazul personalului didactic şi didactic auxiliar creşterea a fost de peste 55,4% în perioada 2011-2015. Pentru personalul nedidactic creşterile salariale din perioada 2010-2015 au fost de 27%. Aceste majorări, în principiu binevenite, nu au fost însoţite de majorarea corespunzătoare a transferurilor de la buget, transformând astfel o recompensă într-o iluzie şi chiar povară”, afirmă Marilen Pirtea.

Rectorul UVT subliniază că la majorările salariale acordate prin lege s-au adăugat numeroase decizii ale instanţelor de acordare retroactivă a unor drepturi salariale, care au crescut de asemenea cheltuielile universităţilor, la una dintre universităţile din Consorţiu în perioada 2012-2016 drepturile salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti fiind de 31,2 milioane de lei, iar sumele alocate de MENCS au fost de 25,6 milioane de lei, necesitând suplimentarea fondurilor din veniturile extrabugetare ale instituţiei cu 5,6 milioane lei. „Este incorect să se solicite universităţilor să suporte acordarea drepturilor salariale retroactive din veniturile proprii, atâta timp cât acestea sunt datorate exclusiv erorilor legislative generate de Guvern sau Parlament. Practic, Guvernul pune universităţile să plătească din fonduri proprii costurile deciziilor politice greşite”, susţine Marilen Pirtea.

Potrivit acestuia, finanţarea cercetării a scăzut, România rămânând pe ultimul loc în UE privind cota din PIB alocată cercetării, în 2015 alocându-i-se 0,31% din PIB, în timp ce în anul 2008, ponderea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare din sectorul public a fost de 0,40% din PIB. AGERPRES