teaching-computers.jpgUn număr de 2.000 de profesori din toată ţara îşi vor dezvolta abilităţile de utilizare a IT&C în activităţile de predare – învăţare şi vor obţine gratuit o diplomă certificată de Centrul Naţional pentru Formarea Personalului din Învăţământul Preuniversitar (CNFP) prin implementarea proiectului „Formarea personalului didactic din învăţământul secundar (ISCED 2-3) în vederea utilizării tehnologiei informaţiei şi a instrumentelor e-learning în activitatea didactică”.

Cursurile gratuite de e-learning se adresează profesorilor de gimnaziu şi liceu interesaţi de folosirea tehnologiilor IT&C în activitatea didactică. Sunt invitaţi să participe la cursuri toţi profesorii, indiferent de materia predată, de nivelul de calificare în învăţământ, de profilul şcolilor la care predau şi de zonele în care se află acestea.

Cursurile se vor desfăşura online şi în sala de curs, în mai multe serii organizate pe parcursul derulării proiectului. Profesorii pot opta pentru susţinerea cursurilor la unul dintre cele două centre de instruire – Universitatea „Politehnica” din Bucureşti sau Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi. Cursurile de e-learning se vor desfăşura în perioada ianuarie – decembrie 2012.

Proiectul îşi mai propune şi crearea portalului www.eprof.ro cu rol multiplu: informare, platformă e-learning, suport pentru comunitatea virtuală a profesorilor, precum şi schimbul internaţional de experienţă şi transferul de bune practici în domeniul utilizării instrumentelor IT&C şi e-learning-ului. Cofinanţat din Fondul Social European, proiectul se desfăşoară în perioada august 2010 – ianuarie 2013.

Oana Badea, secretar de stat în Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS), şi-a exprimat speranţa, marţi, într-o conferinţă de presă, că la finalul derulării acestui proiect, el va produce nu numai un certificat cu 25 de credite, ci şi competenţe care să se transfere în fiecare zi în predarea la clasă.

„Marele deficit de plus de calitate în ceea ce priveşte activitatea de zi cu zi la clasă este datorat lipsei de monitorizare post-cursuri de formare, pentru că majoritatea cadrelor didactice, din proprie iniţiativă, printr-un efort personal de multe ori, acumulează credite şi hârtii care înscriu frumos anumite tipuri de competenţe, problema este în ce măsură acelea se răsfrâng în fiecare zi asupra activităţii de la clasă”, a declarat Oana Badea.

Ea este de părere că în esenţă trebuie găsită calea ca profesorii să-i facă pe elevi să-i asculte. „S-ar putea să avem elevi care citesc mai greoi, dar mânuiesc mouse-ul şi identifică pe google sau oriunde informaţii pe care cadrul didactic din faţa lui s-ar putea să nu le identifice. (…) Dacă am ajunge la cititul cărţilor pe calea aceasta pe care el (elevul – n.r.) ne-o arată, cred ca ar fi o măiestrie didactică din partea noastră”, a apreciat Badea. Ea a spus că modul în care este conceput modulul prin care se face activitatea psiho-pedagogică a viitorilor profesori e fundamental greşit. „Din moment ce viitorul dascăl a făcut maximum trei ore de predare înainte de a veni la acest concurs naţional de titularizare despre ce evaluare standardizată vreţi să vorbesc cu el?”, a semnalat secretarul de stat.

Potrivit acesteia, în ceea ce priveşte calitatea resursei umane care vine în fiecare an înspre sistemul de învăţământ preuniversitar nu există o creştere de calitate, ci un trend descendent. Liliana Preoteasa, director în MECTS, a opinat că problema copiatului de către elevi nu e numai a şcolii, ci este ”una socială, de valori şi de morală” şi de convingere a faptului că poţi să reuşeşti muncind.

„Oricâte calculatoare am avea şi oricâte programe am avea, nimic nu o să se schimbe dacă nu avem resursa umană care să fie cea care schimbă la nivelul clasei”, a adăugat Liliana Preoteasa. Cu prilejul conferinţei s-au prezentat şi primele rezultate ale unei cercetări privind competenţe, acces, utilizare şi atitudini ale profesorilor din învăţământul secundar referitor la tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor (TIC).

Potrivit concluziilor cercetării, în general, profesorii din învăţământul secundar au competenţe generale TIC bune, cel puţin conform autoevaluărilor lor. Marea majoritate apreciază că au abilităţi bune sau foarte bune de lucru cu documentele şi sunt capabili să folosească internetul pentru sarcini de bază (navigare, email, etc). O minoritate semnificativă are dificultăţi cu sarcini mai tehnice, precum lucrul cu programe de calcul tabelar sau cu instalarea şi mentenanţa tehnicii de calcul. În ceea ce priveşte familiaritatea cu conceptul şi instrumentele „e-learning”, rezultatele sunt împărţite: aproximativ jumătate consideră că ştiu „destul de multe” sau „foarte multe” despre e-learning, iar cealaltă jumătate consideră că ştiu puţine sau n-au auzit niciodată de acest concept. Cercetarea mai relevă că accesul şi disponibilitatea TIC acasă este foarte bun, peste 90% din profesori având acasă un computer personal şi acces la Internet (în cea mai mare parte de bandă largă).

Majoritatea şcolilor au laboratoare de informatică dotate cu calculatoare şi există în multe şcoli imprimante, proiectoare şi faxuri, totuşi în foarte puţine şcoli există calculatoare şi acces la internet în sălile de clasă la un nivel la care să fie uşor accesibile de profesori; profesorii din învăţământul secundar folosesc des TIC pentru documentare şi pregătire/tipărire de materiale didactice, însă nivelul utilizării în actul didactic însuşi (predare, comunicare directă cu elevii) şi mai ales al utilizării platformelor e-learning existente este foarte scăzut.

Cercetarea este rezultatul unui efort colaborativ: chestionarul a fost realizat de Pythia International, Universitatea „Politehnica” din Bucureşti, CSI Piedmonte, Universitatea „Gh. Asachi” din Iaşi; metodologia de către Pythia International; colectarea datelor a fost făcută de de Gallup România, iar analiza datelor de Pythia International. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1053 cadre didactice din 150 de unităţi de învăţământ din toate regiunile şi judeţele reprezentativ pentru populaţia de profesori din învăţământul secundar (şcoli cu clasele I-VIII, şcoli cu clasele V-VIII, licee, colegii, grupuri şcolare). Eroarea standard este de plus/minus 3% (la o probabilitate de 95%), iar perioada de colectare a datelor a fost 20 mai – 9 iunie. AGERPRES