funeriu daniel3.jpgMinistrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Daniel Funeriu a vorbit, într-un interviu acordat Agenţiei Agerpres, despre principalele amendamente adoptate la proiectul Legii educaţiei naţionale, a susţinut asumarea legii în Parlament de către Executiv şi a explicat ce presupune acest gest.

De asemenea, ministrul Funeriu s-a referit la susţinerea examenului de bacalaureat în noul an şcolar şi la sistemul de admitere la liceu. Ministrul a mai abordat şi tema şcolilor reabilitate care ulterior au fost închise, a şcolilor fără avize sanitare şi a vorbit despre priorităţile bugetului acordat educaţiei pentru anul 2011.

– Ce părere aveţi despre asumarea răspunderii în Parlament a Legii educaţiei naţionale, ce presupune acest demers?

Întotdeauna am spus, de când ocup funcţia de ministru al Educaţiei, că îmi doresc ca această Lege a educaţiei naţionale să fie legea noastră, a tuturor, deci să treacă printr-o largă dezbatere.
Această lege este probabil cea mai dezbătută lege pe care România a avut-o vreodată. Au fost foarte, foarte multe dezbateri de-a lungul timpului. Această lege a fost aprobată de Camera Deputaţilor, iar acum este blocată în Comisia de Educaţie a Senatului României, pentru un motiv foarte simplu: domnul preşedinte al Comisiei, Mihail Hărdău, a făcut un gest de o rară eleganţă politică dorind ca această lege să treacă prin consens în comisie, dar acest gest de eleganţă politică a fost interpretat ca o slăbiciune din partea unor membri ai opoziţiei, care apără în această comisie interesul ilegitim din învăţământul superior. Vreau să fiu foarte clar înţeles că nu este cazul tuturor membrilor opoziţiei, ci doar al unora. Dacă citim transcrierile din această comisie şi luările lor de poziţie publice vom vedea clar că aceşti oameni continuă să apere conflictele de interese, politizarea învăţământului superior, posibilitatea de a avea în acelaşi timp şi o funcţie de conducere într-o
universitate şi o funcţie într-un partid politic sau Parlamentul României. Având în vedere greşita interpretare, că demersul nostru de a merge prin consens şi de a fi cât mai aproape de ce îşi doreşte toată lumea până la urmă, acest demers fiind interpretat ca o slăbiciune, Guvernul şi actul guvernamental, evident, nu pot să accepte o asemenea interpretare, prin urmare a existat decizia pe care premierul a comunicat-o şi cu care eu sunt solidar şi o susţin întru totul.

– Credeţi că noua lege creează premisele reformei învăţământului? În ce direcţii?

Cred că noua lege creează premisele unor normalizări în învăţământ. Să ştiţi că nu agreez termenul ”reformă”, pentru că el a fost demonetizat şi folosit de prea multe persoane care au vorbit despre reformă, dar nu au făcut-o niciodată. Da, evident, se creează câteva premise foarte, foarte clare. În primul rând, învăţământul superior şi tot ceea ce eu numesc curăţarea universităţilor de toate practicile care au dus la un învăţământ superior care nu este suficient de corelat cu piaţa muncii, un învăţământ superior în care resursa umană nu este de calitatea necesară pentru anul 2010 – mă refer aici deopotrivă la cadrele didactice şi, desigur, la foarte mulţi studenţi. Dacă selecţia ar fi mult mai riguroasă, tot ceea ce înseamnă participarea la viaţa academică ar fi mult mai sănătoasă. În învăţământul preuniversitar sunt foarte multe elemente de care România are nevoie – aducerea şcolii mai aproape de comunitate, descentralizarea bine făcută va creşte calitatea educaţiei. Sunt un puternic adept al descentralizării, dar ea trebuie să fie făcută în foarte strânsă legătură cu comunitatea locală.

– Cum se vor susţine bacalaureatul şi admiterea în liceu în anul şcolar 2010-2011?

Exact ca în anul şcolar 2009-2010. În acest an nu se schimbă nimic. La bacalaureat sunt câteva mici schimbări de calendar. Aş dori să tratăm subiectul cu foarte multă atenţie, pentru că aceia care au interes să decredibilizeze acţiunea ministerului spun pe toate canalele că încă o dată schimbăm bacalaureatul. Este fals. Ministrul Educaţiei transmite acest lucru şi vreau să fie bine înţeles. Am făcut un demers de continuitate, am văzut rezultatele acestui demers, am văzut că bacalaureatul s-a desfăşurat pentru prima dată într-un mod corect în România. Este evident că noi continuăm acest demers de continuitate, repet, cu câteva mici schimbări de calendar care au survenit datorită faptului că şcolile ne-au semnalat că este mai bine să avem probele de competenţe către sfârşitul anului şcolar, decât în timpul anului şcolar. Deci la solicitarea şcolilor, a părinţilor, a elevilor de multe ori, am luat această decizie. Dar în afară de aceste modificări minore de calendar, şi trecerea la clasa a IX-a şi bacalaureatul rămân identice cu cele de anul trecut.

– Ce amendamente majore au fost adoptate în comisiile parlamentare faţă de propunerea iniţială a MECTS?

Au fost câteva amendamente în Comisia de la Camera Deputaţilor pe care le-am salutat la vremea respectivă şi cu această ocazie doresc să mulţumesc atât deputaţilor din arcul guvernamental, cât şi celor din opoziţie pentru dezbaterea sănătoasă pe care am avut-o la Cameră pe această temă. Vă spun cu toată sinceritatea. Au fost aduse amendamente – şi aici aş menţiona amendamentul doamnei Chircu, care a fost susţinut de PDL şi, în final, de întreaga comisie, referitor la titularizare, referitor la faptul că sigur cei care sunt titulari în sistem vor rămâne în sistem şi tot ceea ce se reglementează în legătură cu titularizarea. Acest amendament viza faptul că aceia care sunt titulari ai sistemului vor rămâne clar ai sistemului, începând ca noii angajaţi în sistem să devină titulari la nivelul şcolii, deci o stabilizare foarte serioasă în comunitate. S-au adus şi amendamente cu care nu am fost de acord, de exemplu s-au introdus câteva diferenţe de reglementare între universităţile publice şi universităţile private. Eu cred că ar trebui să se termine discuţia în România despre universităţi publice versus universităţi private, singurul element care ne interesează este calitatea. În consecinţă, cred că ambele tipuri de universităţi trebuie să beneficieze de reglementări identice, evident mai puţin cele legate de patrimoniu. De asemenea, nu am fost de acord cu eliminarea unor articole care întăreau bunele practici, de exemplu nepotismul, sau interziceau astfel de chestiuni.

– În ce procent este determinată întârzierea în adoptarea Legii de către factorul politic ?

100%. Legea educaţiei naţionale din România este blocată exclusiv din cauza intereselor politice nelegitime care doresc să continue să-şi exercite aceste influenţe asupra sistemul de învăţământ superior, iar eu nu pot să fiu părtaş la acest lucru.

– Există încă şcoli fără autorizaţie sanitară care funcţionează în ţară, la cât se ridică numărul acestora? Daniel Funeriu:

Da, există şcoli în România care funcţionează încă fără autorizaţie sanitară. Să nu uităm că la început de an şcolar, 90,5% dintre elevii României erau în şcoli care aveau autorizaţie sanitară. Suntem încă departe de perfecţiune, dar s-au făcut eforturi foarte mari în acest domeniu.

– Există şcoli care au fost incluse în programe de reabilitare şi care ulterior au fost închise? Dar şcoli care vor primi altă destinaţie din cauza lipsei de elevi?

Da, într-adevăr, a fost o mare eroare modul în care au fost alocate fondurile pe reabilitarea şcolilor în trecut, s-au făcut pe alte criterii decât cele de interes ale reţelei şcolare, în schimb, acolo unde se închid şcoli, unde nu se mai desfăşoară proces educativ, colectivitatea locală – potrivit legii educaţiei – poată să ceară ministerului schimbarea destinaţiei, iar ministerul, după analize, poate să accepte sau nu aceste lucruri.

– Ce puteţi spune despre alocaţia bugetară pentru 2011 acordată educaţiei?
Să vedem care va fi legea bugetului în final. Voi discuta despre acest lucru în momentul în care bugetul va fi adoptat. Există câteva priorităţi, legate evident de creşterea calităţii. Există priorităţi centrate pe elevi, evident facem tot ceea ce putem pentru a avea o cât mai bună alocare bugetară în ceea ce priveşte inclusiv salariile profesorilor. Repet, în limitele pe care România şi le poate astăzi permite, şi va mai fi un efort în ceea ce priveşte alocarea de resurse. Aici vreau să spun că am cerut celor care se ocupă cu strategiile de finanţare a facultăţilor să îmi elaboreze o strategie prin care universităţile care vor fuziona vor primi finanţare suplimentară.

– Care ar fi cele mai importante prevederi ale Legii educaţiei naţionale în opinia dumneavoastră?

Nu voi intra în detalii tehnice, dar e vorba de o serie de prevederi care, unu – curăţă universităţile României de toate practicile, doi – stabilesc politici de promovare a personalului în învăţământul superior, politici care sunt corecte şi exclusiv pe bază de competenţe. În învăţământul preuniversitar sunt lucruri foarte importante, prevederile în ceea ce priveşte curriculum şcolar, programa şcolară, de exemplu limitarea numărului de ore şi ceea ce va conţine curriculum şi programa şcolară. Mai sunt prevederi legate de modul în care sunt administrate şcolile, descentralizarea şi modul de cheltuire a banilor în şcoală, după cum sunt extrem de importante şi prevederile care au în vedere ancorarea şcolii în comunitate, componenţa consiliului de administraţie – adică cei care urmăresc ce se întâmplă în şcoală – părinţii să fie reprezentanţi. Poate un ultim lucru, dar care este cel mai important, vizează un mod nou de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice. Pentru a avea un învăţământ de calitate trebuie să avem cadre didactice foarte bine formate, foarte corect selectate şi bine răsplătite. Toate cele trei elemente trebuie avute în vedere. Şi ele sunt prevăzute în legea educaţiei.

– Fostul ministru Mihail Hărdău a afirmat că asumarea răspunderii pe Legea educaţiei este o eroare iar termenul de 7-10 zile pentru adoptarea raportului de către Comisia de învăţământ din Senat este insuficient şi ineficient. Senatorul Hărdău a mai spus că unii lideri ai PDL au avut în luările de poziţie faţă de activitatea sa o sursă unilaterală şi preferenţială de informare şi anume ministrul Daniel Funeriu, sursă „facilă şi interesată în orientarea unui anumit tip de discurs”. Cum comentaţi?

Comentez foarte clar. Spun – atât în public, cât şi în privat – întotdeauna ceea ce gândesc şi gândesc întotdeauna ceea ce spun. În ceea ce priveşte aprecierile asupra Legii educaţiei naţionale m-aş referi mai degrabă la aprecierile făcute de Banca Mondială. Recent s-a petrecut un eveniment, a avut loc o reuniune în care Banca Mondială a vorbit despre schimbările care trebuie să aibă loc în România şi în ceea ce priveşte educaţia. Banca Mondială a spus că strategia noastră de reformă se pliază exact pe oportunităţile şi necesităţile României. Mai degrabă aş privi acest aspect, decât abordări subiective, care pot să vină chiar din propriul nostru partid. Am discutat şi ieri la telefon cu domnul Hărdău, să nu vă imaginaţi că există o problemă de relaţionare, dar, desigur, şi vă spun sincer, că înţeleg. Evident nu am o abordare interesată şi nici facilă, pentru că dacă aş fi avut o abordare facilă, aş fi cedat la multe dintre cererile, repet ilegitime, făcute de membri ai opoziţiei pe această lege. Abordarea mea nu este deloc facilă. Sigur, acum cred că domnul Hărdău este şi el decepţionat de faptul că gestul său politic extraordinar – pe care îl stimez şi cu care sunt absolut de acord de a încerca să treacă legea prin consens – nu a fost înţeles la adevărata sa valoare şi atunci desigur că pot să existe astfel de abordări dar, repet, mă consult des cu toţi foştii miniştri ai educaţiei care doresc să se consulte cu mine. Şi le mai transmit tuturor studenţilor, profesorilor şi românilor în general: nu uitaţi să faceţi foarte mult sport!AGERPRES