Plenul Camerei Deputaţilor a aprobat, pe 17 octombrie, un proiect de lege pentru modificarea Legii educaţiei naţionale, care prevede că în localităţile în care există cerere pentru forma de învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale se pot înfiinţa clase cu efective mai mici decât minimul, amendament adoptat în Comisia pentru învăţământ.

Proiectul de lege a fost aprobat cu 175 de voturi „pentru”, 14 „împotrivă” şi 82 de abţineri.

Prevederea a fost introdusă în contextul în care preşedintele Klaus Iohannis a cerut reexaminarea unui act normativ care modifica Legea educaţiei, motivând că prezintă neclarităţi, fiind incompletă în reglementare. Astfel, spunea şeful statului, articolul unic pct. 1, anume art. 63 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, introduce un nou termen, cel de „minorităţi lingvistice”, care nu este definit nici în legea de bază, nici în legea transmisă spre promulgare, motiv pentru care a propus reexaminarea şi stabilirea cu exactitate a sensului noţiunii în cauză.

La dezbaterile din plenul Camerei Deputaţilor, deputatul liberal Florica Cherecheş a anunţat că PNL se va abţine de la vot în cazul acestui proiect de lege, motivând că la propunerea UDMR, legea este modificată pentru a da iluzia minorităţilor naţionale că din patru în patru ani se gândeşte cineva la electorat şi a susţinut că de fapt se introduce o mare discriminare.

„Legea trebuie modificată în funcţie de necesităţi clare şi asumate de un ministru, asumate în faţa Parlamentului. La propunerea UDMR legea este modificată pentru a da iluzia minorităţilor naţionale că din patru în patru ani se gândeşte cineva la electorat, de fapt se introduce o mare discriminare. Toate aceste modificări nu fac bine elevilor. (…) PNL se va abţine de la acest vot”, a spus Florica Cherecheş de la tribuna Camerei Deputaţilor.

Ea a explicat că, iniţial, propunerea legislativă prevedea introducerea obligaţiei Ministerului Educaţiei de a da publicităţii şi de a prezenta anual Parlamentului raportul privind starea învăţământului preuniversitar şi universitar împreună cu direcţiile şi priorităţile de dezvoltare, chiar dacă această obligaţie este inclusă în Legea educaţiei naţionale şi nu a fost respectată de ani de zile. „Din păcate, iniţiativa de faţă a fost amendată şi i s-a schimbat cu totul sensul iniţial. S-a propus şi s-a votat ca în localităţile în care există cerere pentru forma de învăţământ în limbile minorităţilor să se poată crea grupe de preşcolari şi clase din învăţământul primar şi gimnazial cu trei copii, iar în cel liceal – cu patru elevi”, a precizat Cherecheş.

Totodată, deputatul PMP Marius Paşcan a declarat că formaţiunea politică din care face parte va vota împotriva proiectului de lege. „În esenţa sa, proiectul era binevenit (…), dar cei de la PSD, ALDE, UDMR consacră o procedură halucinantă la proiecte de legi, care nu au nicio legătură cu minoritatea maghiară sau minorităţile la modul general. Se găsesc tot felul de formule prin care se introduce câte o şopârlă într-un proiect aparent banal şi necesar. (…) Din nou, un amendament introdus peste noapte de UDMR, în care se face o discriminare gravă (…), se acceptă funcţionarea unor clase subdimensionate, faţă de prevederile actuale ale Legii educaţiei pentru minorităţii, fiind discriminaţi elevii români. Şi azi, în judeţul Mureş, avem vreo 300 de clase de elevi în clasele cu predare în limba maghiară până la 19 elevi. Acest lucru este mai grav, prin comparaţie, în situaţia elevilor români, unde nu li se aplică înfiinţarea unor astfel de clase subdimensionate numeric şi elevii români sunt plimbaţi cu microbuzul la distanţă de zeci de kilometri. În schimb, minorităţilor li se înfiinţează clase cu doi, trei elevi”, a spus Paşcan. Deputatul USR Lavinia Cozma a susţinut că „UDMR şi-a făcut prostul obicei de a pune câte un amendament în câte o iniţiativă în care subiectul nu are legătură cu ceea ce se doreşte ulterior” şi că, în consecinţă, USR se va abţine de la vot.

Deputatul UDMR Szabo Odon a explicat că în textul legii a depus un amendament care spune că prevederile se aplică şi formaţiunilor de studiu în limba română atunci când acestea funcţionează în zone unde ponderea unei minorităţi etnice este majoritară.

El a atras atenţia deputatului PMP Marius Paşcan „să citească înainte să ponegrească” o iniţiativă pe care a depus-o în comun la comisie cu deputatul Dragoş Zisopol de la minorităţi.

„Ura viscerală se simte pe tonul dumneavoastră, să o mai moderaţi şi m-aş bucura dacă liberalii ar fi într-adevăr liberali”, a conchis deputatul UDMR.

La rândul său, liderul minorităţilor din Camera Deputaţilor, Varujan Pambuccian, a afirmat că grupul său va vota pentru proiectul de lege, pentru că „afectează absolut toate comunităţile care se află într-o situaţie de minoritate”. „Să nu transformăm o lege care este folositoare într-un festival de înjurat UDMR, nu era cazul. Vorbim de o lege care afectează absolut toate comunităţile care se află într-o situaţie de minoritate din punct de vedere etnic. (…) Noi vom vota pentru, cu o observaţie pe care o să o facem la Senat. E un lucru care va salva foarte multe comunităţi mici, în localităţi mici, în care fluctuaţiile de elevi există şi dacă nu ţinem cont de ele, facem ca o minoritate să dispară”, a precizat Pambuccian.

Camera Deputaţilor este primul for legislativ sesizat. Decizia finală va aparţine Senatului. AGERPRES