Viitorul învăţământului profesional în România şi analizarea unor soluţii pentru depăşirea blocajelor cu care se confruntă acesta au făcut obiectul unui „Târg de Meserii„, organizat de Clubul Francofon de Afaceri din Cluj.

Evenimentul are ca scop să îmbine oferta educaţională din domeniu cu cererea practică, reală, a companiilor din regiune, de a-i pune în contact direct pe angajat şi angajator sau pe reprezentanţii firmelor cu viitorii absolvenţi de studii tehnice/profesionale.

Invitatul special al evenimentului a fost chef Adi Hădean, pe prezenţa căruia organizatorii au contat pentru a le da tinerilor un exemplu concret de persoană care are un statut social ridicat, bazat pe o meserie însuşită cu măiestrie.

‘Dorim ca elevii să prindă gustul meseriilor tehnice, în special în domeniul industrial, alimentar, dar nu numai, în servicii. Considerăm că viitorul pentru elevi nu este doar universitatea, doar străinătatea, este şi să devii un electrician sau bucătar bun, să devii un şef de sală bun şi important este, ca să devii un electrician bun, să ştii ce înseamnă asta’, a explicat Pascal Fesneau, consul onorific al Franţei la Cluj şi director de companie.

Potrivit organizatorilor, Târgul de Meserii îşi propune să fie o sursă de informaţie, de inspiraţie şi de convingere şi pentru o a treia categorie de public, care este, de multe ori, liantul între celelalte două, şi anume, părinţii. Mariana Pop, inspector şcolar general adjunct, a explicat că nu de puţine ori părinţii îşi fac un ţel din a-şi îndruma copiii către obţinerea unui statut pe care ei nu l-au avut iar acest comportament nu are întotdeauna rezultatul dorit.

‘Suntem parteneri de câţiva ani buni la manifestări de acest gen. Am pornit inclusiv prin strategia judeţului la a face ca elevii să promoveze învăţământul profesional în care activează (…), să înţeleagă că viaţa nu este făcută doar din diplome şi că, dacă eşti bun într-o meserie, să o practici şi să trăieşti din ea. (…) Toată lumea se îndreaptă către liceele teoretice, ceea ce nu este foarte bine. O parte dintre copii sunt performanţi, este bine că au succes şi că îşi doresc mult, dar este şi partea cealaltă, care poate nu se descoperă atât de bine şi în momentul în care cineva te stigmatizează şi îţi spune că dacă nu faci acea şcoală nu eşti om, nu este chiar uşor de ales’, a declarat Mariana Pop.

Maria Simuţ, coordonator regional al Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, a transmis mesajul ministrului educaţiei.

‘Acest proiect, care poate fi un bun exemplu şi pentru alte instituţii similare din ţară, facilitează o comunicare directă între mediul de afaceri şi mediul educaţional, implicarea părinţilor fiind de o importanţă deosebită în acest demers. În acest context se înscriu şi eforturile Ministerului Educaţiei Naţionale de a elabora şi pune în practică strategia pentru dezvoltarea învăţământului dual pentru perioada 2017-2020’, a declarat Simuţ.

Pentru felul în care este perceput astăzi învăţământul profesional sociologii dau vina şi pe istoricul profesional al părinţilor, dar şi pe lipsa de implicare a cadrelor didactice. Acestea sunt o parte din concluziile unei cercetări derulate în ultimii doi ani în 30 de şcoli profesionale de o echipă de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Echipa proiectului PASIM (acronim pentru Perspectivele tinerilor asupra schimbărilor intervenite în natura şi semnificaţia muncii) a desfăşurat interviuri şi focus grupuri cu peste 250 de elevi din învăţământul profesional. Proiectul a fost finanţat printr-un grant de la Ministerul Educaţiei.

‘Majoritatea au ajuns în şcoala profesională cu o foarte vagă imagine despre ce presupune meseria, cu un mare deficit de imagine şi fără modele de reuşită. Istoria profesională a părinţilor e, de multe ori, discontinuă, marcată de şomaj, migraţie şi munci precare, unde identitatea profesională e incertă. De aici, dificultatea de a sprijini copiii în a face alegeri informate. Liceele tehnologice reuşesc, de multe ori, să construiască o atitudine pozitivă faţă de învăţământul profesional. Reuşita lor depinde însă mai mult de implicarea personală a cadrelor didactice’, a precizat sociologul Maria-Carmen Pantea, coordonator al proiectului PASIM.

Astfel, organizatorii Târgului de Meserii au apelat la Adi Hădean, considerat un model de reuşită, a cărui reorientare profesională a reprezentat o poveste de succes la nivel internaţional.

‘Suntem în plină criză de personal în industria de ospitalitate şi, ca din orice criză, apare şi o mare şansă. Susţin de câţiva ani o şcoală de bucătari pentru copii care nu-şi permit să-şi susţină singuri studiile şi vă zic sigur că avem speranţe. Copiii aceştia ai mei gătesc la finalul unui an de şcoală mai bine ca mulţi bucătari cu state vechi şi, cel mai important, sunt curioşi şi vor să înveţe şi mai mult. De fapt, despre asta este o meserie, nu despre o diplomă. Sigur, contează şi ea, dar contează dacă în spatele ei sunt suficient de multă curiozitate, ambiţie şi dorinţă de progres. E loc de mai bine, doar trebuie să avem ce pune în el’, a spus Adi Hădean.

Clubul Francofon de Afaceri din Cluj (C.FAC) este o reţea de peste 60 de firme şi persoane francofone cu funcţii de decizie în întreprinderi, instituţii şi organisme administrative din Cluj. Obiectivele generale ale CFAC sunt să contribuie la dezvoltarea economică în regiunea Cluj şi să faciliteze ocuparea forţei de muncă în Transilvania. AGERPRES