adomnitei.jpgSusţine preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Cristian Adomniţei, în interviul acordat portalului Administratie.ro. Şeful administraţiei judeţene ieşene vorbeşte despre organizarea „Zilelor Caragiale la Iaşi”, despre necesitatea ca în cel mai mare oraş al Moldovei să se desfăşoare tot mai multe evenimente culturale de anvergură naţională şi internaţională şi face publică în premieră dorinţa CJ Iaşi de a se implica în organizarea celui mai mare festival de literatură organizat din România.

– De ce aţi ales să sărbătoriţi „Zilele Caragiale la Iaşi”?

– Anul acesta, în România celebrăm Anul Caragiale. În 2012 se împlinesc 160 de ani de la naşterea marelui dramaturg şi 100 de ani de la trecerea acestuia în nefiinţă. Este momentul în care ne aducem aminte de cel care a schimbat în fraze, stări şi personaje, convenţiile epocii sale impunând o viziune menită să definească un veşnic prezent. Iaşul reprezintă mult pentru parcursul vieţii şi operei caragialiene şi, aşa după cum se ştie, există un Caragiale al Iaşului, acel Caragiale huiduit pe scena bucureşteană şi ovaţionat cu frenezie pe cea ieşeană în momentul în care a citit „O scrisoare pierdută”. În 1884, scena Teatrului Mare de la Copou a găzduit primul spectacol cu aceeaşi creaţie dramatică, important termen de referinţă al dramaturgiei româneşti. Iată doar câteva din motivele pentru a organiza un asemenea festival la Iaşi.

– Pe scurt, care au fost evenimentele incluse în „Zilele Caragiale la Iaşi”?

– Iniţiativa Consiliului Judeţean Iaşi, căruia i s-au alăturat Teatrul „Luceafărul”, Inspectoratul Şcolar Judeţean şi alte instituţii de cultură şi învăţământ, a răspuns dorinţei de a-l omagia pe Caragiale, pornind din zona literară, către cea ştiinţifică, de cercetare, conservare şi valorificare a memoriei marilor oameni de cultură. Astfel de proiecte care reunesc instituţii emblematice pentru Judeţul Iaşi fac posibile planuri de viitor mult mai generoase şi reconfirmă faptul că Iaşul este „inima culturală” a ţării. Începând de marţi, 27 noiembrie, scena Teatrului „Luceafărul” a însemnat doar Caragiale. Spectacolele, variate ca viziune regizorală şi ca mod de abordare actoricească, au fost oferite publicului de trupe ale elitei teatrului din ţară şi din Republica Moldova. În alte puncte ale oraşului, oameni de cultură, actori, plasticieni, muzeografi şi elevi au participat la momentele dedicate dramaturgului. Seria evenimentelor s-a încheiat joi, 29 noiembrie, cu un spectacol de cea mai înaltă ţinută, susţinut de artiştii Teatrului „Masca” din Bucureşti.

– Ce fonduri au fost alocate pentru susţinerea şi desfăşurarea proiectului?

– Un asemenea şir de evenimente nu se poate realiza fără implicarea instituţiilor de cultură ieşene, precum şi a mass-mediei locale şi naţionale. Cu această ocazie aş dori să le mulţumesc tuturor partenerilor care s-au implicat activ în organizarea acestor evenimente, de care s-au bucurat mii de ieşeni. Consiliul Judeţean a alocat 25.000 lei pentru transportul, cazarea şi montarea spectacolelor oferite de trupele de teatru. Desigur, fondurilor venite de la Consiliul Judeţean li s-au alăturat contribuţiile logistice ale instituţiilor implicate. Prioritar pentru noi a fost mulţumirea publicului ieşean. Ieşenii au avut acces liber la majoritatea evenimentelor organizate, doar în cazul pieselor de teatru a fost necesară achitarea unei sume de 10 lei. În acest fel, ieşenii au putut participa la întreaga serie de manifestări.

– Aţi spus că aveţi în vedere şi alte proiecte culturale, mult mai ample. Puteţi să le detaliaţi?

– De circa un secol şi jumătate Iaşul a renunţat la statutul de Capitală a ţării, în favoarea Bucureştiului. Din atunci Iaşul s-a bucurat de statutul de Capitală culturală a ţării. Ţinând cont de trecutul şi de potenţialul cultural pe care-l deţine, mă refer la oamenii cărţii, scenei sau a altor segmente din cultură, putem afirma că Iaşul are acel potenţial ca fiecare an să fie dedicat unei personalităţi proprii. Aici este locul în care s-au născut oameni iluştri, au venit aici aduşi de destin sau de aici au pornit către naţional şi internaţional, „răscolind” doctrine literare şi nu numai. Iaşul a creat personalităţi ale literelor, istoriei, politicii, artelor, care pot da numele oricărui an.

Astfel, în virtutea acestui potenţial (re)cunoscut deja, Consiliul Judeţean, la apelul căruia au răspuns deja instituţiile din sfera culturii şi educaţiei, şi-a propus implementarea unui proiect de mare anvergură, de mare responsabilitate, dar, mai ales, de mare necesitate pentru această parte a Europei, atât de consistentă cultural, atât de avidă de europenism, de calitate. Este vorba despre cel mai mare festival de literatură organizat în România. Finalizarea acestui proiect va reprezenta debutul unuia mult mai generos din punctul de vedere al impactului intercultural: cel mai mare festival de literatură din Centrul şi Estul Europei. La acest festival vom invita şi un laureat al Premiului Nobel pentru Literatură. Pentru acest lucru primele demersuri trebuie efectuate cu multe luni înainte. Cel mai mare festival de literatură din această parte a Europei va însemna şi o altă cale, culturală, de deschidere dinspre şi către Europa, o reunire a talentului, artei, a cărţii de valoare, la Iaşi.