andronescu_roz.jpgMinistrul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, Ecaterina Andronescu, a declarat luni ca trebuie institutionalizat dialogul social cu toti actorii din sistemul de invatamant, aspect realizat prin Codul Educatiei.

Reprezentantii Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii si cei ai sindicalistilor din invatamant se vor intalni din nou, marti, la Complexul Studentesc Tei, pentru a face o ultima revizuire a Codului Educatiei, inainte ca acesta sa fie publicat si supus dezbaterii publice. Codul Educatiei recent finalizat, care va fi propus dezbaterii publice timp de o luna, aduce numeroase modificari in sistemul educational.

In urma cu doua saptamani, ministrul Educatiei, Ecaterina Andronescu, afirma ca ministerul si partenerii sociali isi propun sa finalizeze, pana pe 14 august, pachetul de legi ale Educatiei, care vor intra, apoi, in dezbatere publica si in Parlament pentru aprobare.

„Am propus sa strangem tot ce inseamna documente normative despre Educatie intr-un Cod, in care vom cuprinde punctele de vedere cele mai interesante care duc la modernizarea sistemului. Mi se pare ca este normal sa facem o lege pentru Educatie. Daca reusim sa ducem proiectul in Parlament, la inceputul sesiunii parlamentare, este cat se poate de potrivit. Dezbaterea parlamentara poate sa aduca imbunatatiri pentru pachetul respectiv. Nu facem legile Educatiei pentru doi – trei ani de zile, ci ele trebuie sa dea stabilitate sistemului cel putin pe 10 – 12 – 15 ani. De aceea trebuie sa intruneasca mai multe opinii”, declara Ecaterina Andronescu la acea vreme.

Mai mult, ministrul a sustinut de la inceput ideea dezbaterii publice pe pachetul legislativ al Educatiei. „Cred ca este bine sa fie o dezbatere in Parlament. Obiectivul meu este sa avem un pachet de legi care sa multumeasca pe toata lumea si care sa modernizeze sistemul”, spunea Andronescu, care a anuntat inca de atunci ca nu agreeaza varianta asumarii raspunderii Guvernului pe acest pachet legislativ.

La inceputul discutiilor privind Codul Educatiei, ministrul Ecaterina Andronescu declara ca doreste „regandirea si intarirea” exigentei criteriilor de evaluare periodica, autorizare si acreditare a universitatilor din Romania. Una dintre modificarile enuntate in pachetul de legi este aceea ca elevii vor fi evaluati la sfarsitul clasei a IV-a, pentru ca profesorii din ciclul gimnazial sa cunoasca nivelul copiilor. Astfel, trecerea de la gimnaziu la liceu se va face pe baza evaluarilor de tip international din timpul claselor V – VIII.

Parintii si copiii vor sti de la inceputul ciclului gimnazial felul in care se va incheia ultima clasa de scoala generala. Totodata, la finalul liceului, fiecare absolvent va avea un atestat de competente digitale, acest lucru urmand sa fie obligatoriu si prin metologia pe care ministerul o va elabora. In ceea ce priveste examenul de Bacalaureat, acesta ar putea fi simplificat prin eliminarea probelor orale, urmand ca Bacalaureatul sa cuprinda doar trei probe scrise, respectiv la Limba romana – obligatorie pentru toata lumea, la Matematica – obligatorie pentru cei care au absolvit licee cu profil stiintific, real sau tehnologic si o parte din cele vocationale, cum ar fi liceele militare, sau la Istorie, care va fi o disciplina obligatorie pentru cei din zona socio-umanista si cei de la liceele vocationale de muzica, arta plastica, etc, in functie de profilul liceului. Totodata, la alegere si tot in functie de profil, se va da a treia proba – la Chimie, Fizica, Informatica sau Biologie pentru clasele de real, respectiv Economie, Geografie, Logica, Filosofie sau Psihologie pentru sectiile umane. O ultima proba, cea de a patra, va fi pentru elevii reprezentand minoritatile nationale, respectiv Limba materna. Pe parcursul clasei a XII-a vor fi facute evaluari cu privire la competentele dobandite la comunicare in Limba romana sau in Limba materna, precum si la competentele digitale obtinute in utilizarea calculatorului, notiuni elementare pe care elevii le-au deprins in decursul anilor de liceu.

Vor fi evaluate, de asemenea, si competentele lingvistice ale elevilor, acumularile pe care ei le-au realizat in insusirea unei limbi straine, evaluare care se va incheie cu obtinerea unui certificat. Elevii care absolva licee de specialitate cu profiluri bine conturate vor primi si certificate pentru competenta profesionala – nivelul 3 -, pe baza carora se vor putea angaja.

Ecaterina Andronescu afirma, saptamana trecuta, ca in lege va fi accentuat faptul ca va trebui sa existe o exigenta in ceea ce priveste standardele de evaluare ale unor universitati care au, ca forma de invatamant, invatamantul la distanta. Totodata, studentii care vor urma cursurile facultatilor cu frecventa redusa sau invatamantul la distanta cu frecventa redusa vor avea un an de studii in plus.


Potrivit reglementarilor viitoarei legi, in scurta vreme, in Romania vor exista institutii de invatamant superior axate doar pe invatamant si institutii in care va fi organizat atat invatamant, cat si cercetare, aceasta in functie de rezultatele obtinute de aceste universitati. In ceea ce priveste sustinerea examenului de licenta, acesta va consta in doua probe obligatorii: una scrisa, constand intr-un examen sumativ, si una in care va fi prezentat proiectul de licenta, in functie de specificul fiecarei specializari. Pe diploma de licenta va fi trecut, pentru prima data, tipul de invatamant urmat de student, programul de studii si forma de invatamant. Pentru elevii cu performante deosebite, clasati pe locurile unu, doi sau trei la diferite olimpiade internationale sau concursuri organizate in Ministerul Educatiei, acestia pot urma, gratuit, in premiera, doua specializari din aceeasi arie de invatamant. De asemenea, masteratele vor fi fluidizate. Astfel, vor exista programe de masterat de aprofundare, care vin in continuarea pregatirii din domeniul licentei, masterate interdisciplinare, considerate la granita dintre doua sau mai multe domenii stiintifice, masterate de cercetare, care sa preceada programele doctorale, masterate complementare, care sa vizeze domeniul complementar celui de licenta, si masterate care vizeaza programele de formare continua.

In cadrul universitatii pot exista unul sau mai multe domenii pentru care universitatea obtine dreptul de a organiza doctorat. Doctoratul va fi organizat in forma de zi si frecventa redusa, nemaiexistand doctorat la distanta si doctorat fara frecventa.
Durata studiilor doctorale nu poate fi mai mica de trei ani, dar poate fi prelungita cu 1 – 2 ani in functie de complexitatea acestora, decizia urmand a fi luata de senatul universitatii. Studentul doctorand este asimilat ca fiind asistent de cercetare, putand preda 4 – 6 ore, fara plata, pe saptamana, bursa minima de doctorat fiind, la zi, echivalenta cu salariul net al asistentului de cercetare. Tema de cercetare trebuie stabilita si in alt domeniu decat acela de la licenta, cu conditia ca studentul sa fi efectuat un master in domeniu. Programele de doctorat vor fi organizate numai de universitatile care vor primi aprobare de la Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare. Directorii scolilor din invatamantul preuniversitar vor da concursul in scoala pe care o conduc, urmand sa fie numiti de Inspectoratul Scolar. Inspectoratele vor fi in subordinea MECI, iar consiliile de administratie ale scolilor vor fi formate din cadre didactice (50%), parinti si reprezentanti ai comunitatilor locale (50%).