Pentru elevii cu vârsta cuprinsă între 7 şi 12 ani, temele de vacanţă pot aduce anxietate, frustrare şi rezistenţe emoţionale la rezolvarea acestora, dacă nu se ia în calcul contextul în care sunt făcute, afirmă psihologul Eveline Osnaga.  Ea spune că secretul rezultatelor bune la şcoală nu stă în teme, ci în dezvoltarea emoţională şi raţională a celor mici.

„Odată cu vacanţa au apărut discuţiile legate de temele de vacanţă. Pe de o parte, profesorii care susţin că temele sunt importante pentru ca elevii să nu uite materia predată în timpul şcolii şi, de cealaltă parte, elevii care vor să se bucure de vacanţă şi care nu văd cu ochi buni cărţile şi caietele. Tabloul nu este complet, pentru că nu i-am luat în calcul pe părinţii care şi ei se împart în cel puţin două categorii: cei care le cer copiilor să studieze în vacanţe şi cei care nu sunt de acord ca cei mici să aibă activităţi şcolare în vacanţă. Pentru elevii cu vârsta între 7 şi 12 ani, temele de vacanţă aduc după sine anxietate, frustrare şi rezistenţe emoţionale la rezolvarea acestora, atâta timp cât nu luăm în calcul diverse aspecte – vârsta elevului, motivarea, cantitatea de exerciţii dintr-o zi, timpul de joacă şi contextul în care se află copilul (dacă este în vacanţă la bunici sau dacă prietenii lui de joacă sunt afară şi el trebuie să stea să facă teme)”, a explicat Eveline Osnaga.

Dacă cu cei mici trebuie să fim mai permisivi, nu acelaşi lucru trebuie să facem cu adolescenţii, avertizează psihologul, pentru că ei de trecut examene importante pentru care trebuie să se pregătească. „Adolescenţii sunt nevoiţi să petreacă mai multe ore de studiu individual şi meditaţii în timpul liber pentru că au multă materie de parcurs pentru Bacalaureat şi admiterea la facultate! Iar pentru studiile universitare ne pregătim încă din liceu pentru a face faţă din punct de vedere psihologic. În adolescenţă, copiii îşi formează atenţia, capacitatea de sintetizare a informaţiei şi nu în ultimul rând învaţă să-şi prioritizeze sarcinile pe care le au”, a arătat Eveline Osnaga.

În ceea ce-i priveşte pe părinţi, psihologul spune că majoritatea acestora, obişnuiţi cu termene limită şi cu stresul cotidian, uită că un copil de 10 ani are nevoie de cel puţin două ore de joacă şi mai ales că învăţarea este mult mai eficientă dacă se face prin intermediul jocului. „Chiar dacă ne vine greu să credem, copiii învaţă lucruri mai interesante şi mai utile într-un mod plăcut atunci când se joacă. Indiferent că este vorba de un joc individual sau în colectivitate, jocul face parte din dezvoltarea personală a copilului şi îi dezvoltă şi inteligenţa emoţională care, pe termen lung, sunt mult mai valoroase”, a subliniat psihologul.

Ea a susţinut că un copil care citeşte în vacanţă ceea ce îi place va căpăta abilitatea de a parcurge repede şi de a înţelege ceea ce citeşte, iar acest lucru îl va ajuta în timpul şcolii să lectureze şi cărţile din programă care sunt mult mai grele şi mai rigide. „Cred că secretul rezultatelor bune la şcoală nu stă în teme, ci în dezvoltarea emoţională şi raţională a celor mici. Cu alte cuvinte, să-i aducem indirect în punctul în care să le facă plăcere să studieze, să citească şi să meargă la şcoală. Dacă vă întrebaţi cum se poate ajunge în acel punct, răspunsul ar suna cam aşa: să aibă un program de somn de cel puţin 8 ore, iar ora de culcare să nu fie mult după ora 22,30; să viziteze cât mai multe muzee şi să aibă parte de cât mai multe explicaţii pentru ca, mai apoi, să-i fie stârnită nevoia de informare; să citească ceea ce îi place fără un număr de pagini sau ore impuse pentru această activitate”, punctează psihologul.

De asemenea, Eveline Osnaga spune că un copil trebuie să petreacă cât mai multe ore alături de membrii familiei, nu doar în cadrul activităţilor de relaxare, ci să participe şi la treburile gospodăreşti, şi chiar în bucătărie. Nu în ultimul rând, copilul trebuie să practice sport, mai spune psihologul.

„Indiferent pentru ce sport optează, de aici se vor dezvolta abilităţi în procesul de învăţare. Sportul ajută la concentrare, conformarea la reguli şi, nu în ultimul rând, la dezvoltarea competiţiei. Nu trebuie să uităm că nu avem nevoie de copii perfecţi, ci de copii fericiţi şi suficient de pregătiţi să facă faţă situaţiilor dificile în care viaţa îi va pune. Vacanţele sunt un bun prilej de a ne învăţa copiii despre viaţă şi despre provocările acesteia, pentru că despre acest aspect nu învăţăm la şcoală şi, uneori, chiar dacă ne este greu să recunoaştem, este mult mai grav să rămânem repetenţi la şcoala vieţii. Performanţa şcolară este importantă, dar nu toţi premianţii au locuri de muncă sau ştiu cum să-şi gestioneze resursele pentru a reuşi”, a conchis psihologul. AGERPRES