Facultatea de Științe ale Educației din USV celebrează prima Zi Internațională a Învățării Sociale și Emoționale

La inițiativa unor organizații americane (SEL4US), vineri, 27 martie 2020, se celebrează pentru prima dată Ziua Internațională a Învățării Sociale și Emoționale (International SEL Day), ca semn de recunoaștere a importanței abordării abilităților noncognitive prin învățare formală și nonformală. Facultatea de Științe ale Educației din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava se alătură acestui fenomen global în calitate de partener, fiind un promotor al învățării sociale și emoționale la nivelul comunității educaționale.

Fenomenul SEL (educația emoțională) este larg răspândit în lume și în ultimul timp a devenit tot mai prezent în curricula școlilor din sistemul preuniversitar din tot mai multe țări.

Învățarea socială și emoțională este procesul prin care copiii și adulții dobândesc abilitățile necesare să gestioneze emoții, să stabilească și să urmărească obiective pozitive, să stabilească și să mențină relații pozitive și să întărească capacitatea de a lua decizii în mod responsabil.  Modelul CASEL (Centrul de colaborare pentru învăţare academică, socială şi emoţională) al învățării sociale și emoționale se dezvoltă prin cinci dimensiuni:

  • Conștientizare de sine– Abilitatea de a recunoaște corect propriile emoții și gânduri și influența lor asupra comportamentului; evaluarea precisă a punctelor tari și slabe; încredere în sine; optimism);
  • Managementul sinelui (personal) – Abilitatea de reglare efectivă a emoțiilor, gândurilor, comportamentelor în diferite situații, managementul stresului, controlul impulsurilor, automotivarea, stabilirea de scopuri, urmărirea scopurilor personale și academice;
  • Conștientizare socială – abilitatea de a prelua perspectiva altuia, de a empatiza cu o persoană din culturi diferite pentru a înțelege normele etice și sociale ale comportamentului, pentru a recunoaște resursele și sprijinul social (familie, școală, comunitate);
  • Abilități relaționale – abilitatea de a stabili și menține relații sănătoase și recompensatoare, comunicare clară, ascultare activă, cooperare, rezistența la presiunea socială, negociere de conflicte, căutare și oferire de ajutor;
  • Luarea deciziilor în mod responsabil – abilitatea de a face alegeri constructive, bazate pe respect, privind propriul comportament și interacțiunile sociale, alegeri bazate pe standarde etice, norme sociale, evaluări realiste ale consecințelor acțiunilor proprii, starea de bine proprie și a altora). Toate aceste abilități s-au dovedit extrem de benefice în devenirea copiilor care au avut acces la programe de tip SEL.

 

Studiile realizate ca urmare a implementării de astfel de programe în școli au demonstrat eficiența acestei abordări, prin faptul că s-a constat o creștere a nivelului stării de bine, o creștere a calității rezultatelor școlare, dezvoltarea unui climat școlar pozitiv și abilitarea copiilor cu acele calități care îi vor ajuta să exceleze la locul de muncă. Centrul pentru învățare academică, socială și emoțională (CASEL) a analizat eficacitatea intervențiilor SEL, realizând studii la nivelul a peste 100.000 de elevi de toate vârstele, din întreaga lume, iar rezultatele arată că aceste programe au impact pozitiv la nivelul performanțelor academice, al vieții sociale, precum și la nivelul capacității de a lua decizii în mod responsabil. Într-o cercetare bazată pe meta-analiză  (Durlak et al, 2011), fiind analizate 213 de programe de învățare socială și emoțională care au implicat 270.034 preșcolari și elevi, de la grădiniță până la liceu, s-a evidențiat că elevii care au participat la programe de învățare socială și emoțională au dobândit abilități, atitudini și comportamente sociale și emoționale și performanțe academice mai bune cu 11 procente în comparație cu un grup de control.

Beneficiile SEL s-au dovedit prin efecte asupra rezultatelor școlare, relațiilor interpersonale, sănătate mentală: clasa funcționează mai eficient, crește eficiența învățării când copiii au abilități de concentrare a atenției, gestiune a emoțiilor negative, a relațiilor negative cu colegii și adulții, și perseverează în fața dificultăților  (e.g., Ladd, Birch & Buhs, 1999; Raver, 2002);  copiii care au un mangement eficient al gândirii, atenției, comportamentului au note mai bune și rezultate mai bune la testele standardizate (Blair & Razza, 2007; Bull et al., 2008; Epsy et al., 2004; Howse, Lange et al., 2003; McClelland et al., 2007; Ponitz et al., 2008); copiii cu bune abilități sociale sunt mai predispuși la a dezvolta și menține prietenii, a iniția relații pozitive cu profesorii, a participa la activitățile clasei și a se angaja pozitiv în învățare (Denham, 2006). De asemenea, abilitățile sociale și emoționale s-au dovedit a fi factori protectivi pentru a face față evenimentelor negative și stresului cronic (Buckner, Mezzacappa & Beardslee, 2003; 2009) și pentru a susține starea de bine generală (securitatea locului de muncă, financiară), precum și sănătatea fizică și mentală în perioada adultă (Mischel et al., 1989; Jones, Greenberg & Crowley, 2015).

Reevaluarea recentă a competențelor cheie propuse de către cadrul european identifică Competența personală, socială și de a învăța să înveți ca fiind prioritară pentru adresarea nevoilor de învățare a tinerei generații. Așadar, această competență, constând în abilitatea de a reflecta asupra sinelui, de a gestiona eficient timpul și informația, de a lucra cu alții în mod constructiv, de a rămâne rezilient și de a gestiona propria învățare și carieră, devine țintă pentru programele educaționale din școala românească. Această competență include abilitatea de a face față incertitudinilor și complexității, de a învăța să înveți, de a sprijini propria stare de bine fizică și emoțională, de a menține starea de sănătate fizică și mentală și de a fi capabil de o viață sănătoasă și orientată spre viitor, de a empatiza și de a gestiona conflictele într-un context inclusiv și suportiv și poate fi formată prin intervenții explicite și implicite care promovează învățarea socială și emoțională.

Vestea bună, oferită de experiența academică și de cercetare, este că programele de învățare socială și emoționala pot fi coordonate și implementate cu succes de către profesori, care sunt interesați de propia lor dezvoltare profesională și parcurg formări în domeniu.

La Facultatea de Științe ale Educației din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava se derulează, din anul 2015, un program de master intitulat Consiliere Școlară și Educație Emoțională (CSEE) și a fost înaintat spre aprobare, în contextul unui parteneriat european coordonat de Universitatea Malta, un program de master internațional de tip Erasmus Mundus, Resilience in Education. În cadrul programului CSEE, cursanții dezvoltă abilități de proiectare a activităților de educație emoțională, fiind în măsură să coordoneze implementarea unui program de învățare socio–emoțională în școală, indiferent de vârsta elevilor cu care lucrează.

La nivelul Facultății de Științe ale Educației din USV există preocupări academice, de cercetare și aplicare a cunoașterii SEL în sfera practicii educaționale și prin intermediul proiectelor internaționale derulate. În prezent, FSE dezvoltă o colaborare la nivel european pentru dezvoltarea de politici educaționale care să susțină promovarea sănătății mentale în școală, în contextul unui proiect ERASMUS+ KA3, care este centrat pe dezvoltarea unui curriculum de tip SEL, formarea profesorilor și validarea programului printr-o intervenție educațională la nivelul clasei de elevi. Preocupările facultății converg către direcția susținerii intervențiilor de educație emoțională în școală, astfel încât elevii să beneficieze de o formare completă, care să-i abiliteze pentru viață.