elevi profesor.jpgFiecare elev va fi monitorizat pe parcursul întregului a şcolar, în context educaţional, familial şi social, prin completarea unei fişe psihopedagogice de către psihologul şcolii, dirigintele, familia elevului şi celelalte instituţii cu rol în protecţia şi promovarea drepturilor copilului, potrivit Strategiei de prevenire a criminalităţii elaborată la nivelul Capitalei, publicată pe site-ul IŞMB.

Totodată, strategia prevede realizarea unei evidenţe unitare, pe baza unei fişe unice de înregistrare şi monitorizare, a actelor de violenţă, inclusiv a contravenţiilor si a infracţiunilor, în care sunt implicaţi minori (înregistrate în interiorul/proximitatea unităţilor de învăţământ, în spaţii publice sau în familie), gestionată unitar, dar şi asigurarea activităţii de consiliere psihopedagogică permanentă, în toate unităţile de învăţământ, prin intermediul psihologilor şcolari şi ai voluntarilor din cadrul ONG.

Strategia mai prevede şi încheierea unui parteneriat între scoală şi instituţiile cu responsabilităţi în protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu reprezentare la nivel local, firma de pază şi asociaţia de părinţi, prin care să se înfiinţeze un grup multidisciplinar, interinstituţional, cu rol în gestionarea stării de siguranţă din unitatea de învăţământ.

Grupul va realiza anual o diagnoză la nivelul unităţii de învăţământ, prin care să se cunoască şi să se îndepărteze factorii care au favorizat producerea incidentelor violente în anul precedent. De asemenea, va exista obligativitatea anunţării Poliţiei de către cadrele didactice/asistenţii medicali/psihologii şcolii în cazul în care există suspiciuni de violenţă în familie, cu implicarea elevilor, se vor identifica elevii care absentează de la cursuri şi se vor aplica măsuri pentru reinserţia lor şcolară, în parteneriat cu familiile acestora.

Anual se va realiza o analiză la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, cu privire la incidentele produse în anul şcolar anterior şi măsurile care au fost luate/urmează a fi luate pentru prevenirea acestora şi se vor încheia parteneriate la nivel local (în formă scrisă, după un model prestabilit) între unităţile de învăţământ – secţia de poliţie – poliţia locală de sector- autoritatea publică locală – asociaţiile de părinţi – alte instituţii cu rol în promovarea şi protecţia drepturilor copilului.

Majoritatea conflictelor în şcoli au, din perspectivă individuală, drept cauze nevoia de dominare (62%), răzbunarea (47%), invidia (43%), teribilismul (32%), se arată în strategie.

Tototodată, conform datelor unui studiu al Centrului Municipiului Bucureşti de Asistenţă Psihopedagogică, circa 60% dintre copii sunt agresaţi deopotrivă, în familie şi la şcoală. Cu toate acestea, nu există obligativitatea raportării către Poliţie, nici de către şcoală, nici de către sistemul medical, a cazurilor de violenţă domestică identificate sau a suspiciunilor legate de astfel de fapte. AGERPRES