În luna februarie 2010 a fost realizat un studiu asupra opiniei cadrelor didactice din învăţământul superior şi a studenţilor referitoare la evaluarea nevoilor educaţionale specifice legate de utilizarea matematicii în învăţământul superior tehnic.

Această investigaţie este realizată în cadrul proiectului POSDRU – Formarea cadrelor didactice universitare şi a studenţilor în domeniul utilizării unor instrumente moderne de predare-învăţare-evaluare pentru disciplinele matematice şi face parte din seria activităţilor de conştientizare privind necesitatea armonizării curriculelor pentru disciplinele matematice şi conexe în context inter/pluri/multidisciplinar.

Proiectul este finanţat din Fondul Social European şi se derulează pe o perioadă de 36 de luni, contribuind în mod direct la realizarea obiectivului general al Programului Operaţional Sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane – POSDRU – domeniul major de intervenţie 1.2. – „Calitate în învăţământul superior”. Partenerii Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului cooptaţi în acest proiect sunt The Red Point, Agenţia OSC, Universitatea „Politehnica” din Bucureşti, Universitatea din Bucureşti, Universitatea din Piteşti, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca şi Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba-Iulia.

În administrarea chestionarelor în cele 8 universităţi partenere din proiect au fost implicate 127 de cadre didactice (65 de profesori/conferenţiari şi 62 de lectori/asistenţi) şi 84 de studenţi, mulţi dintre ei fiind premianţi la nivel naţional şi internaţional.

Una dintre principalele concluzii ale studiului, atenuarea trecerii de la nivelul preuniversitar la cel universitar printr-un examen de admitere la facultate mai uşor ca dificultate, a fost aprobată de profesori/conferenţiari şi dezaprobată de lectori/asistenţi în proporţii aproape egale (54% şi 52%).

În ceea ce priveşte alocarea în programa de studiu a anului I a unui număr de ore de recapitulare a noţiunilor fundamentale de matematică din liceu şi includerea unor programe de pregătire a studenţilor de anul I, cu performanţe slabe la matematică, atât profesorii/conferenţiarii, cât şi lectorii/asistenţii şi-au exprimat acordul în legătură cu aceste posibile măsuri. De altfel, 88% din cadrele didactice respondente consideră, fără diferenţe semnificative între cele două categorii, că este necesară includerea unui procent de ore la dispoziţia cadrului didactic.

Ambele categorii de cadre didactice sunt de părere că subiectele teoretice nu trebuie să depăşească 50% din ponderea evaluărilor parţiale şi finale. La polul opus, cele două categorii de cadre didactice agreează într-o pondere foarte mică evocările privind evoluţia unor concepte, viaţa ştiinţifică a marilor matematicieni, utilizarea calculatorului şi a Internetului în activitatea de curs.

O altă constatare este aceea potrivit căreia majoritatea cadrelor didactice (80%) opinează că temele de grup trebuie să aibă o pondere foarte mică (0-24%) în cadrul activităţilor de curs şi o pondere medie (25-49%) la activităţile de seminar.

Cu privire la utilizarea calculatorului prin pachete de aplicaţii specifice, aproximativ 70% dintre cadrele didactice consideră că ponderea alocată acestui aspect ar trebui să fie până la 50% din volumul activităţilor de seminar.

Numărul actual de ore acordat disciplinei matematică este considerat de majoritatea cadrelor didactice (65%) insuficient, iar 57% din cadrele didactice respondente au declarat că este de dorit o poziţionare superioară a matematicii în cadrul spectrului de discipline de bază şi de specialitate în cadrul universităţii.

Un alt aspect important supus analizei este corelarea interdisciplinară, în cazul căreia majoritatea respondenţilor lectori/asistenţi (64%) au ales întâlnirile periodice formale ca modalitate de realizare eficientă, în timp ce 72% profesorii/conferenţiarii au optat îndeosebi pentru Consilii profesorale.

De cealaltă parte, cea mai mare parte a studenţilor respondenţi se declară în favoarea introducerii unui examen serios de admitere la facultate. Tot în proporţie majoritară, studenţii consideră că pregătirea individuală în afara orelor de curs şi de seminar conduce la obţinerea de performanţe superioare în competiţii, motivaţia lor fiind legată de pasiune şi de valorificarea acestei experienţe în momentul inserţiei pe piaţa muncii.

Numărul şi valoarea concursurilor interne studenţeşti nu sunt considerate a fi suficiente pentru a asigura o bună reprezentare românească la competiţiile internaţionale de către 60% dintre studenţii chestionaţi.

Referitor la apartenenţa la o comunitate de studiu, 90% dintre respondenţi apreciază această idee ca fiind importantă pentru evoluţia lor academică, iar cât priveşte continuarea studiului matematicii în anii II şi III ai ciclului de licenţă, 88% din studenţi sunt de acord cu această variantă, inclusiv cu utilizarea softurilor matematice.

Printre rezultatele preconizate ale acestui proiect se numără şi alte studii, analize şi rapoarte, ca urmare a investigaţiilor relevante privitoare la corelarea studiilor universitare în domeniul disciplinelor matematice cu cerinţele pieţei muncii.