Iniţiativă legislativă privind integrarea elevilor şcolarizaţi anterior în străinătate şi care se întorc în România

Un proiect legislativ care vizează integrarea elevilor anterior şcolarizaţi în străinătate şi care revin în România şi vor să se stabilească în ţară a fost depus la Parlament de deputaţii USR Simina Tulbure şi Oana Ţoiu.

Proiectul, care completează şi modifică în acest sens Legea educaţiei naţionale, prevede înfiinţarea grupelor de acomodare, în cadrul cărora elevii să beneficieze de cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie română, în paralel cu orele de curs obligatorii.

De asemenea, actul normativ face referire la pregătirea cadrelor didactice, a psihopedagogilor şi a comunităţilor şcolare pentru a răspunde nevoilor specifice ale acestora, obligativitatea elaborării, din partea unităţilor de învăţământ cu un număr mai mare de 5 elevi anterior şcolarizaţi în străinătate, a unui plan pentru sprijinirea integrării acestora pe plan socio-educaţional şi psiho-emoţional, prin crearea unui pachet de acţiuni de asistenţă, consiliere psihopedagogică dedicată elevilor, ateliere, tabere şi alte activităţi extracurriculare.

Înscrierea în grupele de acomodare se poate face pe tot parcursul anului şcolar, se arată în proiect.

„Problemele diasporei, bineînţeles, sunt destul de mari atunci când vine vorba a se reîntoarce acasă, iar acest proiect vine tocmai pentru a înlesni reîntoarcerea românilor stabiliţi în diaspora. Aproximativ 5 milioane de români locuiesc în momentul acesta în diaspora şi mulţi dintre aceştia îşi doresc să se reîntoarcă. (…) Această propunere vine întocmai pentru a-i ajuta pe aceşti elevi care au fost şcolarizaţi în străinătate şi beneficiarii acestuia sunt elevii care nu au avut deloc un sistem de învăţământ românesc în diaspora şi au cunoştinţe minime de limba română, elevi care nu au avut parte absolut deloc de învăţământ în ceea ce priveşte ore de limba română şi elevi care au cunoştinţe minime”, a afirmat Simina Tulbure, la Parlament.

Ea a spus că, din cauza pandemiei, în ultimii trei ani s-au întors aproximativ 10.000 de elevi pe an, care s-au integrat în sistemul de învăţământ românesc.

„România, în acest moment, are un acces fără precedent la resurse financiare şi dacă ne uităm doar la cele 80 de miliarde de euro disponibile din fonduri europene, dar proiectele sunt frânate de lipsa resurselor umane şi este esenţial pentru noi să ne păstrăm creierele acasă, dar şi să se întoarcă din migraţia masivă în interiorul Uniunii Europene. Din cei 17 milioane de lucrători care lucrează în altă ţară a Uniunii Europene decât cea în care s-a născut, România are cea mai mare proporţie faţă de populaţia de vârstă activă şi grupul de vârstă care migrează preponderent este 20 – 29 ani”, a adăugat Ţoiu.

Potrivit acesteia, dacă se doreşte întoarcerea românilor din diaspora, trebuie asigurate şi condiţii de integrare a copiilor în şcoală şi în colectivitate.

„Acum, ei pot să înceapă şcoala în România doar la începutul semestrului sau la începutul anului. De aceea, ce propunem noi este ca grupele de adaptare de limba română, de istorie şi civilizaţie să se deruleze pe parcursul întregului an, ca atunci când găsesc o oportunitate profesională de a se întoarce în România să poată să se întoarcă cu întreaga familie şi copilul să înceapă integrarea în comunitatea şcolară şi în colectivitate imediat”, a mai spus Oana Ţoiu. AGERPRES