Numărul celor care pleacă la studii în străinătate creşte cu 20% anual, iar în 2017, peste 6.000 de tineri au ales alte sisteme de învăţământ, potrivit datelor prezentate de IntegralEdu, consultant educaţional din România pentru studii în afara ţării şi pentru programele Work and Travel in State.

În ciuda condiţiilor economico-politice defavorabile, anul trecut a crescut cu 20% numărul tinerilor români care pleacă la studii în străinătate, fiind înregistraţi peste 6.000 care au ales alte sisteme de învăţământ superior. Iar dacă vorbim strict de Marea Britanie, Brexit-ul nu a micşorat numărul de candidaţi români acceptaţi anul trecut la studii, iar din cifrele IntegralEdu, numărul aplicanţilor a crescut cu 12%, aceasta rămânând destinaţia numărul unu pentru studii în afară„, a declarat Ana Maria Papp, manager Departament Universităţi în Străinătate, într-o conferinţă de presă în care a fost anunţat târgul educaţional World Education Fair.

Ea a precizat că aşteptările sunt ca Marea Britanie să continue să ofere sprijin, şi după ieşirea din UE, sub formă de împrumuturi sau burse pentru studenţii veniţi din străinătate, iar Scoţia a anunţat chiar la începutul lunii februarie că studenţii din spaţiul european vor beneficia de învăţământ gratuit pentru studiile universitare de licenţă în anul universitar 2019-2020 după ieşirea formală din UE.

„Ce-şi doreşte Comisia Europeană, mai exact, este ca până în anul 2025 să avem o Europă în care procesul de învăţare, studierea şi research-ul nu vor avea graniţe. Mai exact, va avea loc creşterea mobilităţii în scop educaţional, înlăturarea obstacolelor în ceea ce priveşte recunoaşterea şi acreditarea instituţiilor de învăţământ, modernizarea şi dezvoltarea de noi curricule care să fie adaptate pieţei curente, încurajarea de învăţare a limbilor străine, cel puţin două limbi străine, îmbunătăţirea nivelului de predare, training şi învăţare continuă – în momentul de faţă România se situează pe ultimul loc din acest punct de vedere”, a explicat Papp.

Ea a arătat că în cadrul târgului şi-au anunţat prezenţa peste 70 de instituţii educaţionale din străinătate, fie că este vorba de centre lingvistice, licee de elită sau universităţi care oferă programe de licenţă, master şi MBA. Acestea provin din Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Austria, Franţa, Statele Unite ale Americii şi Canada.

„La nivelul Uniunii Europene, tinerii sunt încurajaţi să adopte mobilitatea educaţională peste hotare, întrucât acest fenomen conduce la un transfer multicultural şi de valori, care, în timp, va avea un rol în consolidarea structurii economico-sociale europene. Statele investesc masiv în domeniul educaţional şi îşi pregătesc cetăţenii pentru un nou model de raportare a acestora la educaţie”, a mai spus Ana Maria Papp.

Potrivit acesteia, pe viitor se va pune accent pe cunoaşterea limbilor străine şi pe modelul de formare continuă, pe tot parcursul vieţii, iar procesul de învăţare nu se va mai termina odată cu finalizarea studiilor superioare, ci va continua sub diverse forme şi pe durata angajării.

„Chiar companiile încurajează acest sistem, iar pentru maximizarea nivelului de angajabilitate, cetăţenii vor trebui să devină mult mai flexibili şi deschişi la educaţia permanentă. Procesul a început deja în Europa, astfel că, în prezent, dacă ne referim strict la cunoaşterea limbilor străine, sunt date care arată că unul din doi europeni vorbeşte mai mult de o limbă străină. Iar unul din patru cetăţeni poate susţine o conversaţie în două limbi străine”, a afirmat Ana Maria Papp.

La rândul ei, Teodora Răducanu – manager Departament Licee în Străinătate, a spus că interesul românilor pentru ofertele educaţionale de peste graniţă nu se observă doar la nivelul studiilor superioare, şi la nivel liceal existând o creştere, mai ales în zona taberelor educaţionale organizate fie de universităţile de renume străine, fie de alte instituţii educaţionale acreditate în acest sens.

„Numărul celor care aleg să studieze la licee din străinătate creşte anual cu 15%, iar al celor care pleacă în ‘edutabere’, cu 30%. În cazul programelor de tabere, vorbim în special de copii cu vârste cuprinse între 5 şi 18 ani. De asemenea, am observat o creştere de peste 50% a liceenilor care pleacă în astfel de tabere, fiind interesaţi fie de aprofundarea limbii străine, fie de experimentarea viitorului mediu educaţional pentru maximizarea şanselor de a fi acceptaţi în sistemul universitar din ţara în care îşi doresc să studieze. Prin aceste programe, tinerii vor lua contact cu noile medii educaţionale, vor cunoaşte tineri din întreaga lume, profesori renumiţi, metode de lucru şi vor face permanent activităţi noi, care să îi dezvolte pe toate planurile. În timpul liber pot experimenta activităţi sportive de elită precum golful, echitaţia sau pot participa la antrenamente de fotbal cu antrenori ai unor cluburi celebre”, a declarat Teodora Răducanu. AGERPRES