Învăţământul din judeţul Tulcea este printre cele mai costisitoare din ţară

clasa_goala_250.jpgAutorităţile tulcene, reprezentanţii organizaţiilor sindicale şi cei ai întreprinzătorilor privaţi caută soluţii pentru îmbunătăţirea actului educaţional din mediul rural judeţ, în contextul în care, potrivit sindicaliştilor, costul acestuia este unul dintre cele mai ridicate din ţară.

“Statisticile primite din partea Inspectoratului Şcolar Judeţean arată că sunt probleme în ceea ce priveşte rezultatul procesului de învăţământ. La această situaţie contribuie faptul că avem un număr mare de cadre necalificate ori cu o calificare slabă. Mai este şi cazul comunităţilor mici unde numărul copiilor este atât de redus încât am ajuns să debutăm, la Crişan şi Maliuc, un an şcolar cu câte o singură clasă la ciclul gimnazial”, a declarat joi, în timpul şedinţei Comisiei de Dialog Social, prefectul judeţului Marin Bădiţă.

În acest context, autorităţile tulcene fac anual demersuri către ministerul de resort pentru alocarea de fonduri suplimentare în vederea sprijinirii sistemului educaţional din mediul rural din judeţ, astfel încât, potrivit preşedintelui filialei teritoriale a Federaţiei Sindicatelor din Învăţământ “Spiru Haret”, Mihai Roma, în momentul de faţă judeţul Tulcea se numără printre primele cinci din ţară în ceea ce priveşte costul actului educaţional. “Actul educaţional este unul din cele mai costisitoare, având în vedere faptul că Tulcea este judeţul cu densitatea cea mai mică din ţară, populaţia şcolară este astfel redusă, iar catedrele sunt foarte greu de ocupat”, a menţionat Bădiţă.

La rândul său, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Cosmin Boiangiu, a atras atenţia că o posibilă soluţie în condiţiile legislaţiei actuale constă în preluarea unor cheltuieli de către administraţiile locale în limita bugetelor de care dispun.

Discuţiile pe tema învăţământului din judeţul Tulcea au fost solicitate de reprezentanţii patronatelor care au semnalat faptul că se confruntă cu un deficit de personal calificat, în ciuda proiectelor derulate prin fonduri europene care au avut ca obiectiv formarea profesională. “Au fost nenumărate proiecte realizate de firme private în urma cărora au rămas doar sedii şi dotări, iar noi în continuare ne confruntăm cu un deficit de personal calificat”, a menţionat reprezentantul filialei teritoriale a Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii, Doru Munteanu.

Potrivit datelor furnizate de reprezentanta Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ), Adriana Ftadeev, în mediul rural din judeţ, numărul de norme ocupate de titulari este de 36,62%, cel al normelor ocupate cu suplinitori calificaţi este de 48,46%, iar cel al normelor ocupate cu suplinitori necalificaţi este de 77%. “Cea mai grea problemă şi care nu poate fi rezolvată se datorează numărului mic de ore la majoritatea disciplinelor. (…) Din această cauză situaţia în mediul rural este mai gravă decât în mediu urban, deşi situaţia se înrăutăţeşte şi aici”, a menţional Ftadeev. AGERPRES