kerestely_irma.jpgInspectorul şcolar general Keresztely Irma e de părere că rezultatele slabe la Limba şi literatura română obţinute îndeosebi de elevii de etnie maghiară la bacalaureatul din acest an ar putea avea legătură nu doar cu programa şcolară, ci şi cu modul în care se predă această disciplină.
Keresztely Irma a declarat luni că toţi profesorii care predau Limba română la clasele de liceu sunt calificaţi, dar în opinia ei, sunt necesare inspecţii inopinate, pentru a se vedea ‘realitatea din teren’.

‘Nu vreau să devin un fel de poliţie în învăţământ, dar cred că ar trebui să facem inspecţii inopinate, ca să vedem ce se întâmplă la ore, să vedem realitatea din teren’, a spus Keresztely Irma, care speră că şi directorii şcolilor vor avea interesul să identifice punctele slabe şi vor sprijini un astfel de demers.

Şefa Inspectoratului a mai spus că este foarte adevărat că şi programa şcolară greoaie creează probleme elevilor de etnie maghiară în însuşirea limbii române şi că aceasta ar trebui adaptată, conform prevederilor Legii învăţământului.
În ultimii ani tot mai multe voci din rândul comunităţii maghiare au criticat metoda de predare a limbii române la clasele aparţinând minorităţilor naţionale şi au lansat ideea că aceasta ar trebui învăţată asemenea limbilor străine.

Conducerea Inspectoratului şcolar a vorbit în repetate rânduri despre necesitatea schimbării sistemului de predare-învăţare a limbii române, arătând că elevii aparţinând minorităţilor naţionale ar trebui să asimileze cuvinte ‘vii’, pe care să le folosească în viaţa de zi cu zi şi nu arhaisme şi regionalisme care sunt grele şi pentru români.

Realitatea din teren demonstrează că în multe localităţi din judeţul Covasna locuite preponderent de maghiari, îndeosebi din mediul rural, majoritatea elevilor nu cunosc limba română. Unii dintre ei au note bune la Limba română pentru că tocesc lecţiile, dar, practic, nu pot purta o conversaţie în limba oficială a statului. La necunoaşterea limbii române a contribuit şi separarea şcolilor pe criterii etnice, după 1990.

La bacalaureatul din acest an rata de promovabilitate a fost de 42,74% în judeţul Covasna. Cele mai slabe rezultate au fost obţinute la Limba şi Literatura Română, unde înainte de contestaţii, promovabilitatea a fost de numai 50,61%, deci aproape o jumătate dintre candidaţi au picat această probă. AGERPRES