boc emil1.jpgPrimul-ministru Emil Boc a anuntat luni, dupa sedinta liderilor coalitiei guvernamentale, ca Executivul isi va asuma raspunderea in Parlament pe 2 septembrie pentru o serie de pachete de legi, printre care si cea a invatamantului.

Referitor la legile Educatiei, premierul a subliniat ca se discuta de doi ani despre acest subiect, iar, incepand din luna aprilie, s-a analizat in sedinta de Guvern necesitatea adoptarii pachetului de acte normative pentru acest domeniu.

Dupa cum a explicat premierul, ‘trebuie ca si aceasta reforma in Educatie sa fie incheiata, ca oamenii, parintii, copiii sa stie foarte clar ce ii asteapta pentru urmatorii cinci-zece-cincisprezece ani in domeniul Educatiei”. Exista doua viziuni legate de continutul legilor Educatiei: una care apartine Comisiei prezidentiale pentru analiza si elaborarea politicilor din domeniile educatiei si cercetarii din Romania, sub indrumarea profesorului Mircea Miclea, pe de o parte, si pe de alta Codul Educatiei, sustinut de ministrul Educatiei, Ecaterina Andronescu (PSD).

Acesta din urma a fost elaborat in colaborare cu specialisti, parteneri sociali, asociatii profesionale si de parinti si vizeaza in principal reforma si modernizarea invatamantului romanesc, precum si institutionalizarea dialogului cu toti factorii implicati. In privinta invatamantului obligatoriu, varianta Miclea prevede ca acesta sa cuprinda o clasa pregatitoare, patru clase de primar si cinci de gimnaziu. Invatamantul neobligatoriu va cuprinde trei sau patru ani de liceu ori, alternativ, intre unu si trei ani de invatamant profesional.

De cealalta parte, conform Codului Educatiei sustinut de ministrul de resort, invatamantul obligatoriu trebuie sa contina o clasa pregatitoare, la care se adauga patru de scoala primara, patru de gimnaziu si patru de liceu. In viziunea actualului ministru de resort, scolile de arte si meserii se desfiinteaza. Altfel spus, varianta Miclea propune desfasurarea invatamantului obligatoriu de 10 ani, in intervalul 6-16 ani, in aceeasi scoala, in aceeasi localitate. Se considera ca, in decursul a zece ani, elevii isi pot insusi competente precum comunicare, inclusiv in limbi straine, aptitudini stiintifice de baza, notiuni de convietuire sociala.

In varianta Andronescu, la varsta de 14-15 ani elevii vor parasi scoala generala in care au invatat pana in clasa a opta, inscriindu-se la liceu. Conform ministrului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, fiecare absolvent de liceu va avea un atestat de competente digitale, acest lucru urmand sa fie obligatoriu si prin metologia pe care ministerul o va elabora. Potrivit ministrului, competentele digitale nu se formeaza numai prin disciplina informatica, ci reprezinta contributia tuturor disciplinelor din planul-cadru.

Totodata, conform ministrului Ecaterina Andronescu, trecerea de la gimnaziu la liceu se va face pe baza repartizarii computerizate si a programelor de consiliere profesionala organizate de scoli. La admiterea in liceu, se va tine cont de media generala obtinuta pe parcursul claselor V-VIII, care va avea o pondere de 50% din media finala, si de nota la un test structurat dupa model european, care va detine tot o pondere de 50% si care reprezinta, de fapt, noutatea adusa in locul tezelor unice. La acest test, care va fi sustinut, in scris, in semestrul al doilea din clasa a VIII-a, vor fi verificate competentele cheie obtinute de elev, prin intrebari din mai multe domenii. Testul va fi dat si la finalizarea ciclului primar, ca verificare inainte de gimnaziu, insa nota astfel obtinuta nu va conta ulterior la admitere.

La randul sau, varianta comisiei prezidentiale prevede posibilitatea alegerii de catre consiliile de administratie ale scolilor a modalitatilor de selectare a elevilor, in cazul in care cererea depaseste oferta. Ambele variante prevad existenta examenului de bacalaureat.

Conform variantei Miclea, la finalul clasei a XII-a se va realiza o evaluare nationala diferentiata, in functie de filiera si profilul liceului. Se vor stabili 3 tipuri de probe, in functie de principalele tipuri de competente specifice dezvoltate de fiecare filiera, respectiv profil de liceu. Probele se bazeaza pe intregul Curriculum National aferent competentelor respective si vor avea un pronuntat caracter transdisciplinar. Pe parcursul clasei a XII-a se sustin probele practice pentru evaluarea si certificarea competentelor de utilizare a calculatorului. Codul Educatiei sustinut de Ecaterina Andronescu imparte bacalaureatul in doua etape.

Astfel, pe parcursul clasei a XII-a, vor fi evaluate, prin verificari orale, competentele de comunicare in limba romana si, dupa caz, in limba materna. Tot in timpul ultimului an de liceu, vor fi sustinute doua examene de verificare a cunostintelor de folosire a computerului si de limbi moderne. Toate aceste evaluari din timpul anului scolar sunt eliminatorii. La finalul clasei a XII-a se vor sustine trei, respectiv patru probe scrise, in cazul elevilor care au studiat in limba materna. Practic, probele orale de la bacalaureatul de pana acum au fost inlocuite cu evaluarile din timpul anului scolar si, in plus, a fost eliminata ultima proba de bacalaureat, cea la discipline din alta arie curriculara decat cea absolvita, unde mai mult de jumatate din candidati alegeau proba la educatie fizica. In privinta deciziilor si coordonarii procesului de educatie, varianta Miclea atribuie prerogative scolii, directiei judetene de invatamant si ministerului, urmand ca inspectoratului scolar sa ii revina prerogative de indrumare.

>Varianta Andronescu acorda o responsabilitate la fel de importanta scolii, ministerului, inspectoratului si consiliului local/judetean, mai putin directiei judetene de invatamant. In privinta angajarii resursei umane in sistemul de invatamant, in varianta Andronescu, spre deosebire de varianta Miclea, inspectoratul scolar are un rol esential in validarea candidatilor reusiti la concurs si urmarirea aplicarii procedurilor de selectie, directorul incheind contractul de munca cu cadrele didactice ‘pe baza deciziei inspectorului scolar general’. In varianta Andronescu, o unitate nu poate decide singura desfacerea contractului de munca a unui salariat, fiind necesara decizia consiliului de administratie al inspectoratului scolar.

La randul ei, varianta Miclea propune angajarea si concedierea salariatilor de catre scoala unde activeaza, fara alti factori decidenti. Cele doua viziuni asupra procesului de invatamant cuprind opinii diferite si in privinta curricumului de baza si a celui diferentiat. Mai exact, in varianta Andronescu, cele doua sunt elaborate de minister si structuri subordonate acestuia. Curriculumul la dispozitia scolii reprezinta doar 10% (2 ore pe saptamana la gimnaziu si 3 la liceu). Pentru comparatie, varianta Miclea ridica procentul orelor la dispozitia scolii la 20% in cazul gimnaziului si la 30% in cazul liceului. La varianta Miclea mai apare o noutate, 25% din orele alocate unei discipline vor ramane la dispozitia profesorului, pentru realizarea unor actiuni remediale, de performanta sau in alte scopuri decise de profesor.

Legat de chestiunea finantarii, ambele formule pleaca de la finantarea ‘per capita’, adica proportionala cu numarul de elevi. In varianta Miclea, finantarea de la stat urmeaza elevul inclusiv in invatamantul privat, prescolar si obligatoriu, pe cand in varianta Andronescu doar la unitatile de stat.