Statul ar trebui să fie mai deschis către apropierea de mediul privat în ceea ce priveşte nevoia de investiţii în educaţie şi de asemenea să fie mai deschis către colaborarea cu autorităţile publice locale, consideră Ligia Deca, consilier de stat pentru cercetare şi educaţie în cadrul Administraţiei Prezidenţiale.

Ea a declarat că dialogul între mediul privat şi specialiştii în educaţie trebuie intensificat, deoarece mediul privat a reuşit să arate interesul şi implicarea activă în dezvoltarea educaţiei. „Privatul face mai mult decât se ştie pentru educaţie. Există multe companii care au proiecte ce depăşesc interesul direct manifestat prin CSR. Adică investesc în proiecte care nu le aduc un beneficiu direct, nici măcar de imagine, pentru că nu le fac foarte publice”, a spus Ligia Deca în cadrul Conferinţei „Jump to SMART-ERomania: Rethink Future” organizată în aula Bibliotecii Centrale Universitare.

Ea a arătat că există o reticenţă când vine vorba de ajutorul financiar al mediului privat în domeniul educaţiei. „Cred că avem o reticenţă pe undeva inexplicabilă în a accepta ajutorul, inclusiv financiar, al mediului privat pentru educaţie. Legislaţia noastră nu prevede posibilitatea ca mediul privat să poată finanţa o şcoală sau o universitate, decât pe câteva categorii. Putem dona calculatoare, dar nu putem suplimenta plata profesorilor. Nu putem face investiţii majore, dacă vrei să dotezi un laborator într-un liceu tehnologic unde ai nevoie de o reţea electrică mai puternică, nu poţi să refaci reţeaua electrică pentru că trebuie să treci printr-o primărie şi o mulţime de alte proceduri de achiziţie publică”, a explicat Deca.

Ea a afirmat că se doreşte o relansare a rutei profesional-vocaţionale. „Sigur, sunt zone unde este nevoie de intervenţia centrală a statului, însă mai avem mult de făcut până a spune că am încercat toate modalităţile de colaborare cu mediul privat şi cu autoritatea publică locală şi de aceea cred că această iniţiativă de a gândi în ideea ‘smart-cities’ şi un sistem de educaţie care să ne aducă acolo este un excelentă”, a mai spus consilierul prezidenţial.

Liliana Preoteasa, consilier în cadrul Ministerului Educaţiei, a vorbit despre proiectele de viitor ale ministerului, printre care cel privind înfiinţarea Bibliotecii Naţionale de Resurse Educaţionale. „Unul dintre proiectele de viitor este Biblioteca Naţională de Resurse Educaţionale care este prevăzută din 2011 în lege şi încă nu s-a pus în aplicare, e un proiect în pregătire, cu doi piloni: unul pedagogic şi unul mai degrabă administrativ. Ceea ce ne dorim să existe în această bibliotecă – în sensul informatizării tuturor programelor şcolare, manuale şcolare (…) conţinut multimedia care să fie accesibil profesorilor oricărui profesor din orice şcoală pentru a-şi adapta procesul didactic. Preluarea tuturor acestor conţinuturi din alte proiecte, dar şi extinderea prin resurse educaţionale deschise – ‘open education resources’ create, dorim noi, de către cadrele didactice”, a declarat Preoteasa.

În ceea ce priveşte pilonul administrativ al proiectului, consilierul a spus este vorba de un proiect separat, un sistem informatic pentru managementul şcolarităţii care îşi propune să gestioneze şi să colecteze informaţii referitoare la rezultatele şcolare. „Ceea ce vrem să facem este să colectăm, să avem în esenţă catalogul electronic, în care să înregistrăm prezenţa şi rezultatele şcolare. (…) Se vor putea scoate automat foile matricole şi toate rezultatele şcolare ale elevilor. Ne propunem prin acest proiect un management al evaluării, evaluare online la rezultatele naţionale, inclusiv o evaluare care să ne permită să spunem, dacă se face direct online pe tipuri de subiecte, unde întâmpină elevii dificultăţi? Ce se întâmplă acolo? Unde ar trebui să intervenim? (…) Şi evident va fi şi o posibilitate de sistem de comunicare pentru anunţuri online”, a mai pus Preoteasa. AGERPRES