nistor_marius.jpgPreşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”, Marius Nistor, a apreciat că „nimeni nu ar trebui să se simtă umilit” vizavi de modul în care au fost formulaţi itemii care urmăreau să scoată în evidenţă capacităţile cognitive ale candidaţilor înscrişi la concursul pentru ocuparea funcţiilor vacante de directori şi directori adjuncţi ale unităţilor din învăţământul preuniversitar.

„În niciun caz nu o să fiu de acord cu cei care vor încerca să ducă în derizoriu discuţia vizavi de subiectele care s-au utilizat la prima probă scrisă a concursului pentru ocuparea funcţiilor vacante de directori şi directori adjuncţi. Este clar că au fost nişte itemi care trebuiau să scoată în evidenţă capacităţile cognitive ale colegilor care îşi doreau o funcţie de conducere. Bineînţeles că este un concurs inedit, pentru că o astfel de probă nu a existat până în momentul de faţă, dar genul acesta de itemi să ştiţi că se practică şi în alte domenii de activitate. E doar pentru prima oară când se folosesc la noi”, a declarat presei preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”.

Marius Nistor a spus că în situaţia în care candidaţii nu au mai trecut prin aşa ceva şi nu au fost puşi în temă vizavi de posibilitatea unei astfel de evaluări era logic să apară o reacţie de teamă, de stres şi chiar de respingere în anumite cazuri. „Nimeni nu ar trebui să se simtă umilit vizavi de itemii în cauză. V-am spus, atâta vreme cât aceste lucruri se practică în alte domenii de activitate, chiar dacă nu s-au practicat niciodată în sistemul educaţional, nu suntem noi cei în măsură să spunem că cadrele didactice au fost desconsiderate printr-o astfel de testare”, a afirmat liderul de sindicat.

El a adăugat că, în opinia sa, trebuie lăsaţi psihologii să se pronunţe ca atare faţă de subiectele în cauză. „Poate că pentru noi, ca şi cadre didactice, nu au o semnificaţie foarte mare. Dar pentru un psiholog, lucrurile acestea sunt privite cu totul şi cu totul altfel. (…). Poate nouă nu ni se par chiar atât de importante, poate nu ni se par chiar atât de serioase, dar să ştiţi că pentru un specialist care concepe astfel de teste sunt nişte obiective foarte clare şi ei ştiu să facă o evaluare pe baza rezultatelor obţinute la un astfel de test”, a opinat Nistor.

Liderul de sindicat a punctat faptul că peste 83% dintre candidaţi au promovat proba în cauză, lucru ce demonstrează, a spus Nistor, că teama nu a fost îndreptăţită şi că aceştia au capacitatea necesară pentru a promova un concurs şi, de asemenea, că au fost numiţi nu pe criterii politice, ci pe criterii de competenţă pe funcţiile în cauză. „Concursul acesta vine să le ofere acea legitimitate pe o perioadă de patru ani. Nu ne mai dorim să avem directori care să-şi prelungească mandatul de la un an la altul, decizia de prelungire a mandatului rămânând la decizia unor factori mai mult sau mai puţin politici. Este bine să avem stabilitate, este bine ca un director să poată să-şi ducă până la capăt un mandat de patru ani fără presiuni exercitate din alte zone decât cele educaţionale”, a susţinut Marius Nistor.

Sindicalistul a opinat că poate momentul organizării concursului a fost prost ales, ţinând cont că urmează o campanie electorală. „A existat o suspiciune la un moment dat, îndreptăţită aş putea spune, din partea colegilor noştri, suspiciune legată de faptul că cineva şi-ar dori să arate că directorii aflaţi în funcţie în momentul de faţă nu sunt competenţi şi sunt numiţi pe criterii politice. Ei bine, modul în care s-a desfăşurat acest concurs, faptul că 83% dintre colegii noştri au promovat demonstrează că nu acesta a fost scopul concursului. Trebuie luată partea bună, aceea de stabilizare pe o perioadă foarte clară de patru ani a celor care îşi doresc o funcţie de director într-o unitate de învăţământ preuniversitar”, a mai spus Marius Nistor.

Acesta a ţinut să le transmită şi un mesaj celor care nu au promovat concursul în cauză. „Poţi să ai o zi mai bună sau o zi mai proastă (…) şi câteodată stresul şi tensiunea pot să determine un cadru didactic de valoare să clacheze în nişte momente cheie. (…) am garanţia că în momentul în care vor participa la un nou concurs – şi sper ca ministerul, în regim de urgenţă, să se gândească la această variantă, poate chiar în cursul lunii decembrie, să aibă posibilitatea să-l promoveze şi să arate că sunt capabili de orice lucru bun”, a conchis liderul de sindicat.

Candidaţii au avut la dispoziţie maximum 120 de minute pentru rezolvarea unui test-grilă cu 60 de itemi elaboraţi de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice. Testul a vizat evaluarea competenţelor cognitive dezirabile pentru exercitarea rolului de director sau director adjunct într-o şcoală modernă: capacitatea de a face distincţie între esenţial şi detaliu, capacitatea de a face conexiuni logice între fenomene şi evenimente, atenţia la detalii, spiritul de observaţie, capacitatea de gândire strategică etc.

„Itemii asociaţi evaluării abilităţilor manageriale au fost formulaţi astfel încât să reflecte capacităţile de analiză critică şi gândire strategică ale candidaţilor, evitând formulări care să solicite capacitatea de memorare mecanică a unor informaţii din resursele bibliografice indicate”, afirmă MENCS. AGERPRES