Mihnea Costoiu: “Nu mai finanţăm o cercetare de sertar ci una care produce servicii inovative în favoarea companiilor”

costoiu_mihnea1.jpgMinisterul Educaţiei Naţionale a semnat 125 de contracte de finanţare a unor cercetări aplicative susţinute şi din fonduri europene, în valoare totală de 440 milioane lei, semnalând în acest fel o reorientare de la cercetarea de sertar la cea în beneficiul oamenilor, a declarat Mihnea Costoiu, ministru delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică.

“Zilele trecute, Ministerul Educaţiei Naţionale a semnat 125 de contracte de finanţare, exclusiv cu parteneri privaţi, companii mari sau mici din România care ‘produc’ cercetare şi inovare, reuşesc să facă produse şi servicii noi prin inovare. Sunt furnizori de produse inovative. Subliniez că este schimbarea fundamentală de paradigmă pe care am reuşit să o realizăm anul acesta. Nu mai finanţăm o cercetare de sertar ci una care să producă, să aibă produse şi servicii în favoarea companiilor şi, în finalul acestui proces, în favoarea oamenilor”, a spus Mihnea Costoiu.

Acesta a precizat că este vorba despre companii din industria farmaceutică, din industria energetică sau de pielărie, de exemplu.

‘Suma pe care am alocat-o anul acesta, exclusiv pentru cercetări aplicative este de 440 milioane lei. Şi vrem să continuăm, deja am lansat o nouă competiţie pentru care au fost depuse 1.000 de proiecte. Anul acesta încercăm să introducem parteneriatul public privat: institute de învăţământ superior, institute de cercetare şi companii într-o asociere benefică pentru toate părţile’, a spus ministru delegat Mihnea Costoiu.
Oficialul Ministerului Educaţiei Naţionale a subliniat că suma de 440 milioane lei pentru cele 125 de contracte are cofinanţare din fonduri europene, iar respectivele companii cofinanţează şi ele cu până la 50%.
Pe de altă parte, Mihnea Costoiu a menţionat, în deschiderea Congresului de Energie şi Echipamente Electrice, că ‘la mai bine de la 20 de ani de la Revoluţie, România nu are o strategie energetică acceptată de către actorii din piaţă: universităţi, companii, mari producători de echipamente sau de energie’.
‘Este una dintre preocupările majore la nivelul Guvernului (elaborarea strategiei energetice naţionale – n.r.). Am reuşit, anul acesta să avem un Pact al Energiei. Împreună cu Academia Română, Politehnica din Bucureşti şi Universitatea de Petrol şi Gaze am scris un prim document al cărui mesaj să fie acceptat de marii producători de energie’, a spus ministrul delegat pentru cercetare ştiinţifică.

Este vorba despre ‘o schiţă’ a viitoarei strategii energetice, cuprinzând principii unanim acceptate în piaţă, eficienţa energetică fiind unul din acestea.

‘Sper ca Pactul de Energie să nu aibă soarta Pactului pentru Educaţie. Sper să nu fie transformat acest demers profesionist al unor specialişti aflaţi de foarte mulţi ani în sistem, într-o dezbatere politică serioasă. (…) cred că ANRE ar trebui să preia acest Pact pentru a-l duce acolo unde este normal să ajungă – prima strategie economică a sectorului energetic. Sunt foarte multe dezbateri, pe tot felul de teme, în România, dar fără participarea specialiştilor. Să lăsăm specialiştii să se pronunţe, inclusiv cei din energie şi să preluăm modelele propuse în politici naţionale’, a subliniat oficialul Ministerului Educaţiei.
În perioada 10-11 septembrie, la Palatul Parlamentului are loc al doilea Congres de Energie şi Echipamente Electrice din România (CEEER). În paralel, are loc cel de-al IX-lea Târg de automatizări şi echipamente electrice din Europa Centrală şi de Sud-Est (IEAS 2013) – International Electric and Automation Show. AGERPRES