Strategia energetică naţională, finanţarea proiectelor de eficienţă energetică şi strategia de securizare energetică regională au fost temele abordate pe 25 aprilie la Universitatea Politehnica din Bucureşti în cadrul unei dezbateri organizate de Ministerul Afacerilor Externe cu prilejul lansării revistei „Excelenţă pentru viitor – Energie, ediţia a V-a”.

Rectorul UPB, Mihnea Costoiu, a declarat că instituţia de învăţământ superior este „integratorul în zona academică a strategiei europene pentru cercetare în domeniul energiei”. „(…)Universitatea este deţinătorul unei poziţii importante la nivelul european, şi anume este integratorul în zona academică a strategiei europene pentru cercetare în domeniul energiei şi coordonează în numele zonei academice europene aceste cercetări şi realizează upgradări la strategia UE. Suntem în acest moment în această universitate în situaţia în care suntem producători de energie electrică şi termică în cogenerare, suntem distribuitori şi consumatori în acelaşi timp. Avem un oraş în mijlocul oraşului, avem 16.000 de studenţi care locuiesc încă, încă sunt studenţi căminişti cum se spunea şi pe vremuri. Suntem într-un ecosistem care funcţionează integrat în marele sistem, dar în acelaşi timp este un ecosistem pe care îl transformăm în această perioadă”, a spus rectorul.

Potrivit acestuia, Universitatea Politehnica din Bucureşti exportă acest tip de concept mai ales în ţări din Asia şi Africa. „Noi credem că trebuie să folosim aceste sisteme pe care le avem, dar într-un mod inteligent şi încercăm să facem acest lucru pentru societate în ansamblu, pentru România încercăm să punem la dispoziţie acest concept integrat cu absolut toţi consumatorii, sistemele inteligente nu doar de producţie şi de transport, inclusiv cele de mediu. (…) Suntem la finalul unui ciclu în care am produs acest sistem într-o perioadă în care am investit peste 500 milioane de euro în cercetarea românească, bani europeni. Avem cea mai puternică, cea mai modernă infrastructură de cercetare în această parte a lumii, nu exagerez cu absolut nimic. Ştiu foarte bine ce se întâmplă în restul ţărilor europene şi care este nivelul de cercetare din ţările europene vizavi de acest domeniu”, a arătat Costoiu.

Directorul general MAE Ştefan Alexandru Tinca a spus că, dintre priorităţile Uniunii Europene asociate eforturilor de definitivare a uniunii energetice, Pilonul de securitate energetic constituie pentru România un obiectiv de interes strategic care se bucură de investiţii substanţiale în dezvoltarea infrastructurii şi operaţionalizarea interconectării cu ţările vecine.

„Totodată, vreau să menţionez şi consecvenţa României în susţinerea strategiei europene de diversificare a rutelor şi surselor de aprovizionare cu gaz natural, unul dintre aceste proiecte fiind dezvoltarea Coridorului Sudic. România participă activ la demersurile de consolidare a politicilor de reglementare a domeniului energetic la nivelul comunitar, îndeosebi prin implementarea strategiei Uniunii Energetice şi prin acţiuni din sfera diplomaţiei energetice. Urmărim dezvoltarea industriei naţionale de profil pentru a atrage investiţii şi pentru a dezvolta relaţii de cooperare cu diverşi parteneri externi din afara UE. Prin urmare, poziţia de producător, dublată de amplasamentul geostrategic la intersecţia unor importante rute comerciale, conferă României rol de contributor direct, dar şi de facilitator eficient al acestor procese intrasectoriale şi interregionale”, a spus Tinca.

El a mai afirmat că demersurile strategice ale diplomaţiei româneşti privind dezvoltarea diplomaţiei energetice, caracterizată de deschidere prin interacţiuni cu actori din mediul instituţional şi privat, contribuie la demersurile asumate la nivel naţional şi european în domeniul energiei. AGERPRES