Studenţii pot fi reprezentaţi în toate structurile decizionale şi consultative din universităţi, potrivit noii Legi a educaţiei, au precizat joi reprezentanţii Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului într-un comunicat de presă. Totodată, noua Lege a educaţiei naţionale prevede că toată componenţa consiliului facultăţii este de maximum 75% cadre didactice şi de cercetare şi minimum 25% studenţi.

„Este limpede că studenţii au o reprezentare minimală de 25%, rămânând la latitudinea fiecărei universităţi ca numărul acestora să fie mai mare. Pentru prima oară într-o lege a educaţiei din România este prevăzută emiterea unui Ordin de Ministru – art. 202(3) – care să consacre Codul drepturilor şi obligaţiilor studenţilor, propus de organizaţiile studenţeşti.

Articolul 203 (5) al Legii Educaţiei Naţionale precizează: ‘Studenţii pot fi reprezentaţi în toate structurile decizionale şi consultative din universitate’. Legea permite, depinde de fiecare universitate până unde se va întinde implicarea studenţilor. Articolul 207 (5) a) din Legea Educaţiei Naţionale precizează: ‘componenţa membrilor consiliului facultăţii este de maximum 75% cadre didactice şi de cercetare, respectiv minimum 25% studenţi'”, se arată în comunicatul MECTS.


Potrivit noii legi, pentru alegerea rectorului universităţile au la dispoziţie două proceduri: prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi de cercetare titulare din cadrul universităţii şi al reprezentanţilor studenţilor din senatul universităţii (25% dintre membrii senatului universitar) şi din consiliile universităţilor (minimum 25% dintre membrii consiliului), respectiv pe baza unui concurs public. În cazul concursului public, este alcătuită o comisie de minimum 12 membri (50% membri ai universităţii, 50% personalităţi ştiinţifice şi academice din afara universităţii, din ţară şi din străinătate), dintre care cel puţin un reprezentant al studenţilor. La fel, universităţile au posibilitatea să mărească, dacă doresc, numărul studenţilor care fac parte din comisie, dar nu pot eluda participarea reprezentantului acestora la alegerea rectorului. „Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului consideră că prevederile Legii Educaţiei Naţionale sunt cât se poate de clare şi că motivele flash mob-ului – pe care îl apreciem ca realizare artistică – de la Galaţi trebuie căutate în altă parte”, afirmă MECTS în comunicatul de presă.

Afirmaţiile reprezentanţilor MECTS vin ca reacţie la protestul studenţilor de la ANOSR desfăşurat joi la Galaţi. Aproximativ 100 de studenţi au protestat în faţa Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, nemulţumirea acestora fiind legată de lipsa de reprezentare de 25% a acestora în cele mai importante foruri de decizie ale mediului universitar. Potrivit vicepreşedintelui Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România, Cristina Fiţ, protestatarii au fost legaţi la gură cu o banderolă neagră pentru a exprima modul în care actorii centrali tratează acest subiect. „Lipsa celor 25% studenţi reprezentanţi din cele mai importante foruri de decizie este problema majoră pe care liderii mişcării studenţeşti o invocă de foarte mult timp. Deşi ANOSR a solicitat un răspuns oficial din partea MECTS cu privire la această problemă esenţială, acesta nu a fost primit nici până acum. Pe această cale solicităm Ministerului Educaţiei un răspuns oficial cu privire la propunerea de soluţionare înaintată”, a declarat Fiţ. AGERPRES