barbu gheorghe.jpgProf. univ. dr. Gheorghe Barbu, rectorul Universităţii din Piteşti, ne-a răspuns cu amabilitate unor întrebări ce vizează obiectivele instituţiei pentru 2010, investiţiile ce se vor face, schimbările ce vor interveni în programele de studii.

Totodată, rectorul UPIT a avut şi un mesaj pentru cadrele didactice şi studenţii din universitate înainte de începerea semestrului al doilea.

– Domnule rector, care sunt obiectivele generale care vor ghida activitatea Universităţii din Piteşti în 2010?

– Societatea românească se află într-un proces de schimbare, de adaptare a economicului, socialului şi politicului la condiţiile prezente. Importanţa învăţământului superior ar trebui să fie tot mai pregnantă. Se impune o creştere considerabilă a calităţii instruirii şi cercetării universitare. Aceasta presupune o revizuire a tehnologiilor didactice ce trebuie axate pe activitatea studentului, pe metode active şi interactive de instruire, pe diversificarea formelor de organizare a procesului de învăţământ, pe integrarea tehnologiilor didactice cu tehnologiile informaţionale, pe noi metode şi tehnologii, adică pe modernizarea metodelor tradiţionale, elaborarea de criterii şi mecanisme de evaluare obiectivă a rezultatelor instruirii. Universitatea din Pitesti are nevoie de aceste modernizări în 2010, dar şi de continuarea bunelor practici legate de colaborările internaţionale şi participarea la apelurile de oferte referitoare la programe cu finanaţare europeană cu caracter de cercetare sau educaţional.

Noi programe de master

– La ce noutăţi să ne aşteptăm în 2010 în privinţa programelor de studii de licenţă sau masterat? Vor apărea programe noi, vor fi desfiinţate din cele vechi?

– Misiunea universităţilor nu se mai rezumă doar la procesele de învăţare şi cercetare, ele nu mai pot fi privite ca instituţii în sine, izolate, ci conectate la problemele cu care se confruntă societatea. Ele trebuie să aibă capacitatea de a oferi societăţii o forţă de muncă adaptabilă, mobilă şi uşor de ocupat pe piaţa locală, regională şi naţională a muncii. Eu sunt unul din experţii UE în domeniul realizării registrului naţional al calificărilor, deci vă vorbesc în cunoştinţă de cauză. Este nevoie de crearea de noi tipuri de specialişti solicitaţi pe piaţa muncii. Este nevoie de o mai mare maleabilitate în conceperea specializărilor pe facultăţi şi mai ales a masterelor.

Specializările pentru piaţa muncii se obţin prin masterate. Acestea trebuie să permită concretizarea cerinţelor de calificare pentru specializările asociate. La nivel de studii de licenţă, vom autoriza noi programe de studii în filialele noastre de la Rm. Vâlcea şi Slatina. De asemenea, vom acredita noi programe de masterat în domeniul ştiinţelor educaţiei, comunicării etc. Programele vechi nu vor fi desfiinţate, ele se vor organiza în anul universitar 2010-2011 numai în situaţia în care vor fi solicitări.

– Criza economică, ale cărei efecte se resimt în întreaga societate, are vreun impact asupra activităţii Universităţii din Piteşti?

– Instituţiile de învăţământ superior se confruntă de o bună bucată de timp cu transformări deosebite în ceea ce priveşte cadrul propriu de funcţionare, atribuţii si reponsabilităţi, dar şi cu aşteptările din partea publicului. Economia nu mai asigură în totalitate resursele necesare finanţării sistemului educaţional. Criza economică s-a transferat în zona serviciilor, în condiţiile în care noi reprezentăm serviciul public de educaţie. Sursele extrabugetare au o pondere din ce în ce mai mare în finanţarea învăţământului superior, este vorba de mijloacele provenite din taxele de studii precum şi din proiectele şi programele finanţate de diverse organizaţii internaţionale. Continuarea desfăşurării activităţii noastre dar şi dezvoltarea acesteia se fac sub semnul unor provocări fără precedent. Devine din ce în ce mai complicat să realizezi echilibrul între resursele, insuficiente de multe ori, şi obiectivele propuse. Universitatea trebuie condusă şi după criterii de eficienţă economică, aşa ca o firmă, ceea ce înseamnă că este nevoie de o diversificare a activităţilor aducătoare de resurse şi mă refer aici la activităţi de cercetare, proiectare, consultanţă sau expertiză organizate în colaborare cu alte instituţii de învăţământ sau cercetare din România sau din alte ţări. Vă spun că nu este deloc simplu. Pe de altă parte nici pentru studenţi nu este uşor. Şi ei traversează o perioadă grea şi pe unii asta îi face să renunţe.

Centre de excelenţă pentru cercetare

– Care vor fi obiectivele planului de investiţii pe 2010? Vor fi finalizate unele dintre investiţiile aflate în derulare?

– În anul 2010 vor continua investiţiile la Campusul din Târgu din Vale şi Sala de Sport din Campusul Gheorghe Doja. În mod normal, Sala de Sport ar trebui să fie pusă în funcţiune până la sfârşitul anului 2010, iar investiţia la corpul central al Campusului din Târgul din Vale – în 2011. Totul depinde de sursele de finanţare. În acest an vom începe construcţia bisericii din Campusul Gheorghe Doja, aceasta fiind, în principal, laboratorul facultăţii de teologie. De asemenea, sperăm să putem realiza lucrările de reabilitare neceare desfăşurării procesului de învăţământ în fosta unitate militară de la Rm. Vâlcea, în prezent proprietatea Universităţii din Piteşti.

– Raportându-ne la activitatea de cercetare, care vor fi coordonatele care vor ghida activitatea Universităţii din Piteşti în acest an?

– Cercetarea ştiinţifică reprezintă o componentă obligatorie a funcţionării universităţii şi trebuie încurajată din trei motive: întotdeauna universităţile au fost creatoare de cunoştinţe în diverse domenii, activitatea de cercetare ştiinţifică universitară este un factor de creştere profesională a cadrelor didactice şi aduce resurse pentru modernizarea laboratoarelor universităţii.

Ne propunem să creem cadrul pentru punerea în operă a directivelor europene în domeniu – despre care nu s-a vorbit prea mult la noi – adică: să realizăm un mediu de cercetare şi o cultură a muncii, care să facă atractivă profesia de cercetător, să instituim un sistem de selecţie şi promovare, care să fie transparent, deschis şi corect; să eliminăm obstacolele în calea mobilităţii, să găsim un sistem de monitorizare a respectării recomandărilor UE. Eu, personal, încurajez şi sprijin orice tânăr cercetător pentru că suportul meu de orice fel mi se pare esenţial. Prioritatea noastră în domeniul cercetării va consta în dezvoltarea unor centre de excelenţă în domeniile în care vom putea fi competitivi.

Sprijin pentru cadrele didactice

– Sunt instituţii publice care au susţinut că aplicarea legii salarizării unice le-a creat unele probleme. La nivelul Universităţii din Piteşti au existat astfel de inconveniente?

– Discutând de aplicarea legii salarizării unice, problemele care eventual au apărut, legate de dispariţia sporurilor, deci diminuarea veniturilor personalului, nu ni se datorează, conducerea având obligaţia respectării întocmai a legislaţiei, dar şi a modalităţilor de calcul comunicate de MECTS. Am instituit comisii de analiză şi îi vom sprijini pe salariaţii noştri, făcând demersuri la Minister. Este o chestiune colegială.

– Aveţi un mesaj către cadrele didactice ale universităţii?

– Cadrele didactice sunt colegii mei şi îi respect. Aşa cum eu sunt ataşat de Universitatea din Piteşti, nu mă îndoiesc că şi dânşii sunt mândri că muncesc într-un mediu elevat, că au unele din cele mai civilizate şi moderne locuri de desfăşurare a demersului didactic din România. Mulţi dintre ei, şi pe această cale le mulţumesc, mi-au fost alături în eforturile de dezvoltare a Universităţii şi ştiu că nimic nu a fost uşor şi nu a venit de la sine.

Cei care au în spate o carieră de mulţi ani au şi avantajul că beneficiază de venituri bune. O parte din colegi s-au implicat în activităţi de mare succes care le-au adus atât satisfacţii ştiinţifice, cât şi morale sau materiale.

Din nefericire, ca şi în învăţământul preuniversitar, şi la noi există insatisfacţia unor venituri mici pentru colegii la început de carieră. Sigur, nu pot fi negate frustrările – pe care şi eu le-am avut la începutul carierei mele – pentru că în lumea universitară din România există o mare discrepanţă între veniturile celor care au grade didactice de conferenţiar sau profesor şi veniturile celor tineri, generată de legile succesive de salarizare.

Aş vrea să le spun colegilor mei că le voi fi întotdeauna alături, uşa mea le este întotdeauna deschisă, că pot să aibă în mine mereu un partener de dialog dar şi un susţinător pentru punerea în practică a proiectelor pe care le au. Lucrând împreună, cu încredere, vom face ca universitatea noastră să continue şi să se dezvolte şi asta va fi spre binele şi mulţumirea tuturor.

“Pe studenţi îi privesc ca şi pe copiii mei”

– Dar pentru studenţi, aveţi vreun mesaj?

– Studenţii sunt principalii beneficiari ai demersului didactic. Preocupările noastre se îndreaptă mai ales către ei. Ceea ce v-am spus, ca răspuns la prima întrebare, are ca motiv dorinţa ca studenţii noştri să devină tot mai competitivi, dar şi mai mulţumiţi de modul cum se desfăşoară activitatea didactică. Am încercat să le creem un cadru civilizat pentru a urma cursuri, a citi, a învăţa, a se caza, a se hrăni la UPIT. Mai sunt enorm de multe lucruri de făcut. Eu, personal, îi privesc ca şi pe copiii mei, adică cu simpatie şi încredere.

Doresc să găsim cadrul pentru a-i ajuta să devină angajabili, pentru că este normal ca după ce termini studiile să te gândeşti la un loc de muncă. Asta va însemna că – şi cu sprijinul organizaţiilor studenţeşti – intenţionăm crearea unui organism pentru a ajuta la elaborarea unei metodologii de analiză şi prognoză a pieţei forţei de muncă pe termen scurt, mediu şi lung, la mai buna organizare a activităţilor practice în cadrul unităţilor economice, dar şi la integrarea absolvenţilor şi studenţilor noştri în mediul profesional.
Şi pentru că îi privesc ca pe copiii mei, nu uit să le amintesc că şi eu am aşteptări de la ei. Doresc să-i văd mai preocupaţi de studiu, de respectul reciproc, de valorile adevărate – cele perene – de pregătirea pentru viaţă, de viitoarea carieră.