Olimpiadele școlare și Concursuri naționale de informatică în România 1978-2018

Un rol promordial în promovarea unei discipline în rândul tinerilor îl are profesorul. Acesta trebuie să îşi îndeplinească menirea de Dascăl prin folosirea celor mai adecvate metode didactice şi pedagogice în vederea descoperirii plăcerii studierii disciplinei respective de către câţi mai mulţi elevi şi studenţi. Dascălul trebuie să vadă în elevii săi nu „elevi buni” sau „elevi slabi”, ci „elevi” ce trebuie să fie îndrumaţi să-şi descopere aptitudinile către domeniile cunoaşterii şi să fie încurajaţi să parcurgă „step by step” tainele învăţării şi descoperirii cunoaşterii ştiinţifice”. Marin Vlada, Proiectul CNIV – Noi tehnologii în educaţie şi cercetare (2008).

S-au finalizat concluziile în cadrul proiectului ROINFO “Romanian Informatics” ca urmare a publicării celor 4 volume (2019, 2020) din “Istoria informaticii romanești. Apariție, dezvoltare și impact” (editor coord. Marin Vlada), ce au fost incluse în biblioteca CRIFST – Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii, Academia Română: https://www.crifst.ro/biblioteca/autori/marin-vlada. Aceste concluzii se găsesc pe site-ul dedicat sintezei proiectului ROINFO: https://sites.google.com/view/roinfo/roinfo, in english http://c3.icvl.eu/2020/roinfo-conclusions.

ARGUMENTE

  • Înțelepciunea trecutului, înțelepciunea prezentului și înțelepciunea viitorului– Dezvoltarea IT/Computing/Informaticii în România
  • Istoria adevărată și relevantă este cea descrisă de cei care au trăit-o!

Olimpiadele școlare și Concursuri naționale de informatică în România 1978-2018 de Prof. Ema Cerchez, Prof. Marinel Șerban (Colegiul Național „Emil Racoviță” Iași)

Informatica a fost prezentă în învățământul preuniversitar românesc începând din anul 1971, când au fost înființate 5 licee de informatică, câte unul în Brașov, București, Cluj, Iași și Timișoara. Ulterior, un alt liceu de informatică a fost înființat la Petroșani. Denumirea oficială a fost „Liceu pentru prelucrarea automată a datelor”. Până în anul 1989, doar aceste 6(șase) școli au oferit educație de informatică în învățământul preuniversitar din România.

După anul 1989, numărul liceelor de informatică şi al școlilor în care existau clase de informatică a crescut rapid, deoarece elevii și părinții au devenit din ce în ce mai interesați de această disciplină. De-a lungul timpului, au apărut frecvent schimbări, atât în domeniul educației informatice, cât și în sistemul educațional. Fiecare ministru al învățământului a încercat să facă o transformare majoră în sistemul educațional, la diferite niveluri. Articolul reprezintă o prezentare generală a Olimpiadelor de informatică din România. Comparând începutul și starea actuală a olimpiadelor am putea avea o percepție reală a schimbărilor care au avut loc în acest domeniu în cei peste 40 de ani de olimpiade.

Prima Olimpiadă Națională de Informatică (ONI) – anul 1978

  • probă teoretică, probă practică, formular de programare, cartele perforate

În anul 1978 a fost organizată prima Olimpiada Națională de Informatică (ONI). Olimpiada a fost organizată de Ministerul Învățământului în colaborare cu ICI (Institutului Central de Informatică). Colaborarea se impunea deoarece liceele de informatică erau sub tutela acestui institut – tutelă care a durat până în 1985. La această primă olimpiadă au fost înscriși aproximativ 60 de participanți de la liceele de informatică. Concursul consta din două probe, una teoretică și una practică. Proba teoretică se desfășura ca la olimpiadele de matematică, cu subiecte care trebuiau rezolvate pe hârtie. Pentru proba practică elevii aveau de scris programe în limbajele de programare Fortran, Cobol și ASSIRIS.

Procedura generală a probei practice era următoarea: elevii scriau programele pe o foaie de hârtie specială denumită „formular de programare”; formularele de programare erau transmise operatorilor din sălile de perforatoare; programul scris pe cartelele perforate era rulat pe calculator (compatibil IBM 360) de două ori; după prima execuție erorile făcute de operatori erau corectate; listingurile obținute după a doua rulare erau înmânate comisiei; comisia desfășura listingurile (de obicei într-o sală lungă) și le corecta „de mână”.

Utilizarea calculatoarelor în procesul de competiție

Perioada calculatoarelor compatibile ZX Spectrum

  • probă teoretică, probă practică
  • proba practică pe calculatoare personale compatibile ZX Spectrum

Începând cu anul 1985, liceele de informatică au trecut sub tutela Ministerului Industriei Electrotehnice, tutelă care a durat până în 1989; este important de subliniat acest lucru deoarece, sub noua tutelă, la liceele de informatică au fost înființate clase de electrotehnică, clase pentru care au fost organizate în acei ani și probe speciale la olimpiada națională de informatică. Din 1990 aceste clase au devenit clase de informatică. Tot din 1985 au început să apară calculatoarele personale compatibile ZX Spectrum (HC-85, aMic, Tim-S, CoBra, PRAE etc.). Odată cu apariția acestora au început să fie dotate și cele 6 licee cu astfel de calculatoare.

Perioada apariției PC-urilor

  • renunțarea la proba teoretică
  • probă practică în două zile – câte 3 probleme/zi
  • olimpiadele au pagină web

În 1989, la inițiativa Bulgariei, a avut loc prima Olimpiadă Internațională de Informatică (IOI). România nu a participat la această Olimpiadă, participările la IOI începând din 1990. Imediat, modul de organizare a Olimpiadei Naționale de Informatică, precum și subiectele date s-au adaptat, an de an, regulamentelor IOI. Perioada 1989-1994 se caracterizează prin căutări pentru a se găsi o formulă cât mai bună de organizare a olimpiadei, de formulare a subiectelor și de acordare a punctajelor/problemă – au existat încercări cu câte 4-6 probleme/zi (Minsk), altele cu 1/3 probleme/zi (Mendoza), dar începând cu 1994 au existat permanent 3 probleme/zi. În 2009 (Plovdiv) și 2010 (Waterloo) s-a încercat o variantă cu 4 probleme/zi, dar apoi s-a revenit la varianta cu 3 probleme/zi.

Prima Olimpiadă Națională care a asigurat pentru toți concurenții ca și pentru comisie același tip de calculator, cu aceeași configurație, cu acelaşi sistem de operare și soft instalat, deci 300 de calculatoare identice, a fost Olimpiada Națională de Informatică de la Timișoara din 1997. Tot această ediție a olimpiadei a fost prima care a avut pagină web. Această pagină poate fi accesată și azi la http://ler.is.edu.ro/~marinel/1997/ONI97/index~1.htm. Performanța a fost repetată în 1998 la Oradea: http://www.lego.rdsor.ro/oni98, apoi…

Evaluarea și rezultatele de la olimpiadele de informatică

Ceea ce însă a rămas dificil de realizat a fost, în continuare, procedura de evaluare a probei practice: înainte de IOI 1994, un profesor evaluator din comisie stătea în spatele concurentului și efectua, împreună cu acesta, testarea manuală (introducerea datelor de test de la tastatură și verificarea rezultatelor pe ecran). Același lucru era valabil și la Olimpiada Națională de Informatică din România.

Primele încercări de a automatiza procesul de evaluare la noi au fost realizate cu programe scrise în limbajul Pascal, care erau apelate în mod corespunzător din fișiere de tip *.bat.

La ONI 1997, Iuliu Vasilescu (pe atunci student, membru al Comisiei Olimpiadei Naţionale de Informatică) a creat un program de evaluare automată a surselor concurenţilor care funcţiona sub sistemul de operare Windows. Prima versiune a unui sistem automat de evaluare pentru sistemul de operare Linux a fost realizată de Mihai Pătraşcu în 2001, elev în clasa a XII-a, în timpul taberei de pregătire a lotului naţional de informatică de la Iaşi. Această versiune a fost îmbunătăţită în anul următor, devenind SISTEMUL de evaluare folosit atât la lotul naţional, la olimpiadele naţionale şi la .campion (programul de pregătire de performanţă în informatică, respectiv arhiva educaţională).

Tabere de pregătire a elevilor pentru olimpiadele de informatică

Tot acum Ministerul Învățământului a organizat tabere de pregătire pentru elevii care în anul școlar precedent s-au remarcat la Olimpiada Națională. Astfel în 1994, la Suceava au participat aproximativ 50 de elevi, care au beneficiat de o pregătire suplimentară pentru olimpiadele următoare. Aceste tabere au avut, din păcate, doar încă 3 ediții: Focșani (1995), Sibiu (1996), Cluj-Napoca (1997), apoi, din lipsa fondurilor, au fost sistate.

Olimpiada națională pentru gimnaziu

Începând cu 1994, la Gălăciuc, în județul Vrancea, are loc un concurs dedicat elevilor cu aptitudini, înclinații și interes pentru crearea aplicațiilor informatice, atât de la profilul informatică, cât și de la alte profile (InfoEducație). Cel care a inițiat și a coordonat până azi acest concurs este Emil Onea, profesor la C.N. „Unirea” din Focșani. Manifestarea este importantă pentru subiectul nostru deoarece tot la Gălăciuc, în acelaşi timp cu InfoEducaţie (https://infoeducatie.ro/), începând din 1999 au avut loc primele olimpiade de programare pentru elevii de gimnaziu – concurs care a devenit mai târziu ONIG – Olimpiada Națională de Informatică pentru Gimnaziu (prima ediție oficială, Focșani 2003). Un rol deosebit aici l-au avut prof. Doru Popescu Anastasiu, prof. Nistor Moţ, prof. Rodica Pintea, prof. Marinel Şerban, prof. Dan Grigoriu, prof. Emanuela Cerchez şi, bineînţeles, prof. Emil Onea, care a asigurat cadrul organizatoric.

Olimpiada Națională de informatică după 40 de ani

Astăzi, Olimpiada Națională de Informatică are trei etape și două secțiuni. Prima secțiune este pentru elevii de gimnaziu (clasa a V-a până la a VIII-a) și se desfășoară sub numele ONIG (Olimpiada Națională de Informatică pentru Gimnaziu), în timp ce cea de-a doua secțiune este destinată elevilor de liceu (clasa a IX-a până la a XII-a), și este denumită simplu ONI (Olimpiada Națională de Informatică). Olimpiada are trei faze: una locală (unde este cazul), una județeană și națională. Etapa locală este organizată în fiecare oraș, folosind probleme de concurs propuse de profesorii locali. Cei mai buni elevi se califică pentru etapa județeană. Etapa județeană este organizată în fiecare județ, folosindu-se probleme concepute de Comisia Națională (în toate județele se folosesc aceleași probleme și la aceeași dată și oră). Conform rezultatelor acestui concurs, fiecare județ selectează o echipă pentru a participa la faza națională a olimpiadei. Numărul membrilor din lotul fiecărui județ este cuprins între 3 și 11 și este stabilit conform rezultatelor obținute în cadrul Olimpiadei Naționale în ultimii ani de echipele județelor.

Structura olimpiadelor

În România există olimpiade locale, județene și naționale, pentru șapte grupe de vârstă:

  • elevi din gimnaziu – patru grupe de vârstă (clasele V, VI, VII și VIII)
  • elevi de liceu – trei grupe de vârstă (clasa a IX-a, clasa a X-a, clasele XI-XII)

Elevii aparținând celor șapte grupe de vârstă variază semnificativ în ceea ce privește abilitățile și cunoștințele lor de algoritmică și programare. Din acest motiv, pentru ca rezultatele concursului să fie corecte, nivelurile de dificultate ale problemelor trebuie să fie potrivite pentru tipul de concurs (local, județean sau național) și pentru grupa de vârstă a concurenților. Pentru fiecare grupă de vârstă, există o programă. Olimpiada locală și județeană reprezintă concursuri de calificare pentru olimpiada națională de informatică, care este cel mai important concurs de informatică din România.

Resurse educaţionale online

Rezultatele excelente ale elevilor români se datorează unor profesori pasionaţi din şcoli şi din Centrele de Excelenţă, dar şi faptului că în România au existat şi există 3 platforme de pregătire de performanţă în informatică. În ordine cronologică:

  1. .campion– program de pregătire de performanţă în informatică desfăşurat în perioada 2002-2012 sub auspiciile Centrului Virtual de Excelenţă SIVECO. Site-ul .campion (campion.edu.ro) a fost creat de Liviu Vâlsan, pentru evaluare fiind utilizat sistemul de evaluare creat de Mihai Pătraşcu, adaptat de Marius Andrei (http://campion.edu.ro/arhiva/).
  2. Infoarena(infoarena.ro) – un proiect demarat în anul 2003 de un grup de studenţi entuziaşti (Cristian Strat, Silviu Gănceanu, Mircea Paşoi şi Leonard Crestez), care promovează excelenţa în programare organizând concursuri de nivel înalt şi scriind articole educaţionale.
  3. Pbinfo– o platformă realizată de prof. Silviu Candale, de la C. N. „Liviu Rebreanu” Bistriţa, care conţine numeroase probleme structurate pe temele din programa şcolară, cu nivel de dificultate adaptat orelor de clasă, dar şi probleme de concurs.

Alte concursuri de informatică

O contribuţie importantă în motivarea elevilor pentru performanţă au avut şi au încă diversele concursuri de informatică, organizate la nivel naţional sau regional. Vom menţiona câteva dintre acestea, care s-au remarcat prin impact, longevitate şi calitate ştiinţifică:

  • Concursul Interjudeţean de matematică şi informatică „Grigore Moisil”– concurs la care participă elevi din partea nordică şi centrală a Transilvaniei. Ediţia din 2018 este cea de a XXIII-a ediţie, concursul fiind organizat pe rând în fiecare judeţ participant.
  • Concursul interjudeţean de programare InfoOltenia, la care participă elevi de liceu şi de gimnaziu din şcolile din Oltenia. Concursul este organizat pe rând în fiecare judeţ din Oltenia şi are atât probă individuală, cât şi probă pe echipe. Ediţia din 2018 a fost cea de a XX-a ediţie a concursului.
  • Concursul „Urmaşii lui Moisil” – concurs iniţiat şi organizat de Liceul de Informatică „Grigore Moisil” Iaşi. Prima ediţie a fost dedicată aniversarii a 30 de ani de activitate a Liceului de Informatică „Grigore Moisil”. La acest concurs, au participat elevi din Timişoara, Iaşi, Cluj, Petroşani, Braşov, Bucureşti, localităţi unde au funcţionat primele licee de informatică din ţară. Ediţiile următoare au reprezentat unconcurs regional, adresat elevilor din Centrele de Excelenţă din zona Moldovei, dar cu invitaţi şi din alte licee din ţară şi din Republica Moldova. Începând din 2007 concursul a devenit naţional şi până în anul 2017 a fost organizat an de an la Liceul de Informatică „Grigore Moisil” Iaşi. Organizarea ediţiei 2018 a fost preluată de Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Botoşani.
  • Concursul Pluridisciplinar ProSoft@Nt– organizat de Colegiul Naţional de Informatică Piatra-Neamţ. Iniţiat în 2012 la nivel interjudeţean, concursul a luat amploare şi a devenit concurs naţional.
  • Concursul Info(1) Cup– concurs de înalt nivel iniţiat în 2017 de Centrul de Excelenţă Prahova, având atât etapă naţională, cât şi etapă internaţională.

De-a lungul timpului au existat numeroase alte concursuri cum ar fi: „Micul Gates” organizat la Râmnicu-Vâlcea pentru elevii claselor III-IX în perioada 2013-2017,  PACO  – concurs de programare organizat de Palatul Copiilor Bucureşti pentru elevii din Palatele Copiilor din ţară (1996-1998), concursul „Grigore Moisil” organizat de Palatul Copiilor din Lugoj, concursul XOR, organizat de prof. Dan Pracsiu la Vaslui, etc.

Concursuri internaționale de informatică. România, inițiatoarea BOI și CEOI

Trebuie remarcat faptul că deși informatica este o disciplină foarte nouă, abia depășind 50 de ani, România se numără printre inițiatorii a două concursuri internaționale. Astfel, la IOI’92, delegațía României, formată din prof. Horia Georgescu și prof. Stelian Niculescu, a propus înființarea unui concurs internațional în zona balcanilor. Delegațiile țărilor din zonă prezente la IOI’92 au fost de acord, astfel încât, în 1993, la Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța a avut loc prima ediție a BOI (Balkan Olympiad in Informatics). Regulamentul prevedea printre altele: țările din zona Balcanilor vor organiza, pe rând, concursul; regulamentul de desfășurare este cel de la IOI; țara gazdă are dreptul la două echipe; sunt permise echipe invitate din alte țări. Menționăm încă o dată numele celor care au avut inițiativa organizării acestei prime balcaniade: dr. Horia Georgescu, dr. Adrian Atanasiu, dr. Stelian Niculescu, dr. Clara Ionescu.

Deoarece BOI’93 a avut un succes deosebit, aceiași entuziaști au propus la IOI’93 organizarea unui alt concurs internațional, cu participarea țărilor din Europa centrală și de est, CEOI (Central European Olympiad in Informatics). Ideea a fost primită cu entuziasm, astfel încât în 1994, la Cluj a avut loc prima ediție a CEOI. Rolul principal în organizarea acestei prime ediții l-a avut Clara Ionescu, pe atunci profesor la Liceul de Informatică din Cluj.

Ambele concursuri au devenit concursuri de tradiție în Europa, BOI ajungând la ediția XXVI (Timișoara, România), iar CEOI la ediția XXV (Varșovia, Polonia). România a găzduit de 4 ori CEOI (1994 – Cluj, 2000 – Cluj, 2009 – Tg. Mureș, 2016 – P. Neamț), de 4 ori BOI (1993 – Constanța, 2003 – Iași, 2011 – Bistrița, 2018 – Timișoara) și de două ori JBOI (2011 – Bistrița, 2018 – Timișoara).

Rezultate

România participă la IOI, CEOI, BOI și JBOI  (Junior Balkan Olympiad in Informatics, un nou concurs, inițiat în 2007 de Serbia, deoarece ministrul român al MEN din acea perioadă a refuzat organizarea de către România a acestei prime ediții) – concursuri de algoritmică și programare. Există și alte concursuri internaționale la care participă elevii din România, dar pentru acest material ne rezumăm doar la acestea.

Statistica medaliilor obținute până în 2018, inclusiv, arată astfel:

  AUR ARGINT BRONZ TOTAL
IOI 30 48 29 107
CEOI 20 45 35 100
BOI 38 46 23 107
JBOI 20 21 14 55
  108 160 101 369

Despre Ema Cerchez

Prof. Ema Cerchez, în prezent profesor de informatică – gradul I la  Colegiul Național „Emil Racoviță” din Iași,  a absolvit Facultatea de Matematică, secția informatică a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Un excepțional pedagog, profesorul Ema Cerchez are o activitate prestigioasă: peste 20 de manuale școlare și cărți de specialitate publicate, peste 35 de articole științifice publicate, elaborarea de programe școlare, elaborarea de software educațional, elaborarea de proiecte și programe, comunicări științifice la conferințe și simpozioane, Activităţi de pregătire a elevilor de performanţă (Lotul naţional de informatică, Olimpiade şi concursuri, Centrul Pentru Tineri Capabili de Performanţă), a obținut numeroase premii cu elevi la olimpiade și concursurile naționale și internaționale, a realizat multe activități de perfecționare, a obținut premii și distincții – Diplomă de Excelenţă acordată de ISJ Iaşi, Diploma de Excelenţă „Olimpicii şcolii româneşti”, acordată de Guvernul României, Diploma de onoare, acordată de Guvernul României, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor, Diploma de Excelenţă „Domnu’ Trandafir”, Diploma „Gheorghe Lazăr clasa I”, acordată de MECT, Profesorulul anului la secţiunea „Ştiinţe exacte şi aplicate”, acordată de Junior Achievement Romania, Diplomă de Excelenţă, acordată de Universitatea Politehnica Bucureşti. Sursa: https://www.racovita.ro/images/pdf/catedre/cv_cerchez.pdf, http://ler.is.edu.ro/~ema/.

Despre Marinel-Paul Șerban

Prof. Marinel-Paul Șerban, în prezent profesor de informatică – gradul I la  Colegiul Național „Emil Racoviță” din Iași,  a absolvit Facultatea de Matematică a Universității din Timișoara. Un excepțional pedagog – în colaborare fructuoasă cu prof. Ema Cerchez, profesorul Marinel-Paul Șerban are o activitate prestigioasă: peste 20 de manuale școlare și cărți de specialitate publicate, articole științifice publicate, 2 brevete, elaborarea de programe școlare, elaborarea de software educațional, elaborarea de proiecte și programe, comunicări științifice la conferințe și simpozioane, Activităţi de pregătire a elevilor de performanţă (Lotul naţional de informatică, Olimpiade şi concursuri), a obținut numeroase premii cu elevi la olimpiade și concursurile naționale și internaționale, a realizat multe activități de perfecționare, a activat ca membru în Comisia Naţională de Informatică (1989 – 2016), Comisia Naţională de Informatică a MEC (elaborare, modificare, avizarea programei de învăţământ), Fundaţia Soros pentru o Societate Deschisă, a obținut premii și distincții – Profesor evidenţiat (Ordinul nr. 7650/20.06.1989 al MEI), Ordinul Naţional Steaua României în gradul de cavaler (Decret nr. 525/01.12.2000 al Preşedintelui României, Diploma „Gheorghe Lazăr” clasa I Acordată de MECT Bucureşti,, Diploma de excelenţă „Olimpicii şcolii româneşti” Acordată de Guvernul României Bucureşti, Diploma de onoare Acordată de Guvernul României, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehologiei Informaţiilor, Bucureşti. Sursa: https://www.racovita.ro/images/pdf/catedre/cv_serban.pdf , http://ler.is.edu.ro/~marinel/.

Sursa și imagini: Ema Cerchez, Marinel Șerban, Olimpiadele școlare și Concursuri naționale de informatică în România 1978-2018, în  M. Vlada (coord.), Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact, Vol. V Computing –  dezvoltare (în curs de apariție).