nicolescu_ovidiu.jpgPreședintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, a prezentat, într-o conferință de presă, motivele care au stat la baza petiției depuse la Președinția României, la Camera Deputaților, Senat și la Guvern. Documentul a adunat peste 17.000 de semnături din partea retailerilor din România și urmează să fie transmis și Parlamentului European.

Demersul urmărește să atragă atenția decidenților români asupra implicațiilor locale ale Directivei Europeane privind produsele de tutun și să-i determine să ia atitudine pentru protejarea drepturilor comercianților români, puternic afectați de reglementările propuse.

“Mai puţină concurenţă, mai puţină flexibilitate, mai multă birocraţie, locuri de muncă pierdute şi venituri pierdute la bugetul de stat – propunerea DG SANCO referitoare la o nouă Directivă privind Produsele din Tutun este un asalt asupra IMM-urilor, care generează locuri de muncă, creştere economică şi competitivitatea Uniunii Europene. Această directivă contravine angajamentului Uniunii Europene de a susţine IMM-urile şi va avea efect negativ asupra creşterii economice şi competitivităţii UE” – a declarat Ovidiu Nicolescu, președintele CNIPMMR. Inițiativa a venit în condițiile în care, în mijlocul celei mai grave crize financiare, propunerea de Directivă ignoră problemele retailerilor şi pune în pericol milioane de locuri de muncă la nivel european, într-o perioadă în care şomajul a atins un nivel record.

Prin modificările discutate la nivel european, piața neagră a ţigărilor ar fi încurajată şi mai mult, deschizând uşa pentru ţigări ieftine, ilegale, contrafăcute, ceea ce ar fi o gravă lovitură pentru bugetul de stat, în condițiile în care, oricum, economia subterană se apreciază a fi la 40% din PIB. Prevederile propunerii de Directivă Europeană, dacă vor fi adoptate, vor conduce la o creștere dramatică a comerțului ilicit în România, de la nivelul său actual de 13.1%, până la peste 35% din volumul pieței, cum a fost înregistrat în 2010.

“UE este deja un teren propice pentru înflorirea pieţei negre a ţigărilor, care ar fi încurajată şi mai mult prin Directiva în forma propusă de Comisie. Standardizarea pachetelor, folosirea unei singure culori și a unui singur font comun, de dimensiune redusă pentru literele ce alcătuiesc numele țigaretelor, acoperirea pachetelor cu imagini șocante ar face mărcile de nerecunoscut. Vânzătorilor mei de la magazin le-ar fi foarte greu să găsească marca dorită de consumatori, s-ar pierde timp și trafic în magazine și, implicit, veniturile comercianților ar scădea. Mai mult, se va ajunge la situația paradoxală în care consumatorul va putea cumpăra produse care vor purta marca cunoscută de ei doar din… comerțul ilicit. Rezultatul final se va traduce într-o scădere masivă a activităţii retailerilor, pierderea sursei de venit pentru familiile acestora, dispariția unui număr semnificativ de locuri de muncă, în special în rândul miilor de mici magazine de familie. Din acest motiv, am iniţiat o petiţie care a obținut deja mai mult de 17.000 de semnături. Prin intermediul lor, se face apel la autorităţi să ţină cont de implicaţiile locale ale modificărilor propuse pentru Directiva Europeană. “ – a declarat inițiatorul petiției, George Brotoiu, Director General, Gulliver (un lanț care deține 12 supermarketuri din București).

Previziunile arată că peste 70.000 de retaileri din toată țara vor fi afectați într-o perioadă în care mulți dintre ei depun eforturi pentru a supraviețui – un magazin de mărime medie pierzând venituri de aproximativ 70.000 EUR anual, o sumă enormă mai ales pentru comercianții independenți. Scăderea ofertei de ţigări şi, implicit, a vânzărilor, ar putea duce și la diminuarea traficului în magazine, dar şi la scăderea vânzărilor pe alte categorii de produse.

Un studiu recent, efectuat în România și Polonia, arată că eliminarea țigaretelor mentolate din magazine sporește apetitul fumătorilor pentru aprovizionarea de pe piața neagră de la 15% la 51 %, iar instituirea prohibiției asupra țigaretelor slim (subțiri) majorează preferința consumatorilor pentru comerțul ilicit de la 14% la 42%. Aceasta înseamnă că peste 10 milioane de consumatori adulţi din UE vor vedea cum produsele vor dispărea de pe rafturi şi vor deveni disponibile doar pe piaţa neagră. Transferarea afacerii cu ţigări de marcă contrabandiştilor şi contrafăcătorilor va duce la miliarde şi miliarde de pierderi pe care nici un stat membru nu şi le permite în aceste vremuri de criză. Din păcate însă, interdicţiile şi prohibiţiile nu s-au dovedit eficiente de-a lungul istoriei.

În România, implicațiile directe pentru bugetul de stat, numai cele ce ar decurge din interzicerea ţigaretelor slim şi a celor mentolate ar reprezenta pierderi de venituri de peste 800 mil. euro, dat fiind că aceste tipuri de țigarete reprezintă peste 20% din piaţa legală din România, iar un punct procentual de contrabandă înseamnă aproximativ 40 de milioane de euro în minus la buget.

Directiva Europeană privind produsele din tutun, care este în analiză în statele membre ale Uniunii Europene şi care urmează să fie implementată între 2015 şi 2016, propune printre altele interzicerea la vânzare a ţigărilor mentolate, a ţigărilor slims, precum şi standardizarea ambalajelor pachetelor de ţigări, mergând, în funcţie de decizia fiecărui stat membru, până la impunerea unui ambalaj generic, nepersonalizat, pentru toate mărcile de ţigări. În condiţiile în care România se confruntă deja cu un nivel important al contrabandei cu ţigări, o astfel de măsură nu poate duce decât la amplificarea fenomenului şi, suplimentar, la creşterea incidenței contrafacerilor, ambalajele fiind tot mai uşor de imitat, în lipsa elementelor de diferenţiere şi securizare ce vor fi eliminate.

Directiva ar avea efecte negative la nivelul întregii Uniuni Europene: industria de tutun generează peste 1,4 milioane de locuri de muncă, în special în firme mici şi mijlocii.