Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB), prima unitate de informatică înființată în România

Anul 1962 – Grigore C. Moisil înființează Centrul de Calcul, pe lângă Catedra de Algebră condusă de Moisil, cu statut de laborator, ce va deveni Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB) la Facultatea de Matematică, primul cu acest profil din ţară. În activitățile organizate pentru utilizarea calculatorului s-a pregătit un număr de cercetători din care erau matematicieni, ingineri, fizicieni, economiști, lingvişti, logicieni.

Repere istorice privind Informatica la Universitatea din București

  • Anul 1959 – Grigore C. Moisil înființează secția de „Maşini de calcul”, inspirat de Congresul internaţional al matematicienilor români de la Bucureşti (din anul 1956). Specializarea „Mașini de calcul” era organizată în ultimii 2 ani din cei 5 ani de studii. În anul 1961, primii 10 absolvenţi ai secţiei au fost angajaţi la IFA și în Institute de cercetare cu profil de inginerie electronică sau automatică. În anul 1971, această specializare/secție se va numi Informatică (în anul universitar 1974/1975 a existat seria C de Informatica cu 4 grupe-115 studenți).

FOTOGRAFIE DOCUMENT (sus) – O pagină din istoria matematicii românești, Facultatea de Matematică și Fizică – anul 1958, (https://www.facebook.com/ssmr.ro/)

Fotografie personală de la acad. prof. Ioan-Iovitz Popescu primită de prof. Cristian Calude: în primul rând, șezând, de la stânga la dreapta: Gheorghe Brătescu (fizician, prodecan), Alexandru Froda, Viorica Ionescu (curs de algebră), Octav Onicescu, Miron Nicolescu: în spate, în picioare, de la stânga la dreapa: Solomon Marcus, Gheorghe Gussi, Valentin Poenaru, Grigore C. Moisil (aplecat), Ciprian Foiaș, Marius Stoka, Gheorghe Mihoc, Ion Cuculescu, Tiberiu Roman, Nicolae Dinculeanu, Caius Iacob, Mocanu Petre, Petre P. Teodorescu.

  • Anul 1960 – Între 27 iunie şi 1 iulie 1960, C. Moisil a participat la primul Congres internaţional de automatică organizat de Federaţia internaţională de automatică la Moscova, unde a făcut cunoscută activitatea existentă în ţara noastră în domeniul automatizării. Între 25 august şi 2 septembrie 1960 participă la Congresul de logică, metodologie şi filosofie a ştiinţelor naturii la Stanford University din California.
  • Anul 1962 – Grigore C. Moisil înființează Centrul de Calcul, pe lângă Catedra de Algebră condusă de Moisil, cu statut de laborator, ce va deveni Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB) la Facultatea de Matematică, primul cu acest profil din ţară. Inițial, s-a numit Centrul de Calcul al Facultății de Matematică-Mecanică, iar în anul 1970 a devenit Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB) prin hotărârea Consiliului de Miniști HCM Nr. 1948/31.12.1970. În activitățile organizate pentru utilizarea calculatorului s-a pregătit un număr de cercetători din care erau matematicieni, ingineri, fizicieni, lingvişti, logicieni.
  • Anul 1962 – Lui Grigore C. Moisil i se acordă Premiul de Stat al Republicii Populare Române (RPR) pe anul 1962 în domeniul științei pentru lucrarea „Teoria algebrică a mecanismelor automate”, un volum publicat în anul 1959 (valoarea premiului fiind de 50.000 lei), prin Hotărârea nr. 281/1963, Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Romane.
  • Anul 1963 – CCUB s-a mutat în Str. Ştefan Furtună nr. 125 (azi, str. Mircea Vulcănescu), în apropiere de Gara de Nord. În anul 1986, deoarece în zona Uranus urma să se construiască Casa poporului (azi, Palatul Parlamentului), calculatorul Felix C 256 (ce înlocuise calculatorul IBM 360/30) a fost mutat împreună cu birourile CCUB, în centru, la Facultatea de Matematică. Calculatorul a fost instalat la parter, în locul decanatului și secretariatului, iar birourile personalulul CCUB au fost la etajul IV. În clădirile evacuate urma să se mute Muzeul Național Militar (ce există și astăzi) transferat din zona Uranus. Calculatorul Felix C 256 a funcționat până în anul 1993, când CCUB s-a desființat.
  • Anul 1967 – Colocviul Internaţional „Tehnici de calcul şi Calculatoare” (Sursa: Acad. N. Teodorescu, Colocviul „Tehnici de calcul și calculatoare”, București, 22-26 sept. 1967, Revista AMC (Automatică-Metrologie-Calculatoare), Nr. 13-14, Editura Tenică, 1970.), București 22-26 sept. 1967, organizat de Consiliul Național al Cercetării Științifice Academia Română, Asociația Oamenilor de Știință din R.S.R., Societatea de Științe Matematice din R.S.R. Colocviul a avut 5 secțiuni: Tehnici de calcul numeric și nenumeric, Structura calculatoarelor numerice și sisteme de programare, Aplicații ale tehnicii de calcul în economie, industrie și cercetare științifică, Calculatoare analogice și utilizări, Sisteme de calcul și organizarea Centrelor de Calcul și 4 mese rotunde: Limbaje de programare și compilatoare, Formarea specialiștilor în domeniul tehnicii de calcul și al calculatoarelor, Calculatoarele în procesele automatizate, Calculatoarele în gestiunea operativă a marilor întreprinderi.
  • Anul 1968 – S-a achiziţionat sistemul de calcul american IBM 360/30 ce a fost instalat la Centrul de Calcul al Universității din Bucuresti (CCUB) din str. Ştefan Furtună nr. 125 (azi, str. Mircea Vulcănescu), în apropiere de Gara de Nord; multe generații de studenți de la Facultatea de Matematică – Universitatea din București au rulat programe pe acest calculator american; pachetele cu cartele perforate ale studenților, ce reprezentau instrucțiunile programelor scrise, erau transportate de la facultate (din centru), în 2(două) geamantane, la această locație.

FOTOGRAFIE DOCUMENT – O pagină din istoria informaticii românești, Facultatea de Matematică-Mecanică – anul 1968, acad. Gr. C. Moisil la pupitrul calculatorului IBM 360/30, Centrul de Calcul al Universității din București (fotografie personală Stelian Niculescu).

 

  • Anii 1970-1971 – C. Moisil începe un şir de lecţii cu tema „Matematica pentru Ştiinţele umaniste”, în cadrul Laboratorului de Semiotică al Facultăţii de Filologie al Universităţii din Bucureşti (în anul 1971 părăsește catedra de la Facultatea de Matematică în urma unui conflict cu decanul Nicolae Teodorescu). El introduce în România studiul traducerii automate. Publică lucrări despre ceea ce el denumeşte gramatica mecanică. La propunerea lui Gr. C. Moisil de a invita diverși specialiști din industrie și cercetare pentru a ține unele cursuri la Facultatea de Matematică-Macanică, Consiliul Facultății nu este de acord cu această inițiativă (în perioada 1960-1972 Decan a fost acad. Nicolae Victor Teodorescu). De aceea, Grigore C. Moisil părăseşte Catedra de Teoria Algebrică a Mecanismelor Automate din cadrul Facultăţii de Matematică şi trece la Facultatea de Filosofie şi Drept, unde va preda cursuri de Logica Propoziţiilor, Fundamentele Matematicii şi Cercetare Operaţională.
  • Anul 1971 – Se înfiinţează secţiile de Informatică la Facultăţile de Matematică din Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara, secţii care au primit sarcina de a pregăti informaticieni pentru viitoarele Centre teritoriale de calcul electronic ce urmau să se înfiinţeze în toate judeţele ţării (HOTĂRÂREA Nr. 1312 din 6 octombrie 1973 privind aplicarea Decretului nr. 499/1973). La Institutele Politehnice se înfiinţează secţia de Calculatoare şi Automatică (profil tehnic), iar la Facultăţile de Ştiinţe Economice, secţia de Informatică Economică (profil economic).
  • Perioada 1971-1980 – Dotarea economiei naționale cu tehnică de calcul în perioada 1971-1980, prin Hotărârea CC al PCR (aprilie 1971) cu privire la perfecționarea sistemului informațional economico-social, introducerea sistemelor de conducere cu mijloace de prelucrare automată a datelor și dotarea economiei naționale cu tehnică de calcul în perioada 1971-1980.
  • Anul 1972 – Cu sprijinul prof. Mircea Malița, Solomon Marcus înființează secția „Studiul Sistemelor” la Facultatea de Matematică-Mecanică, ce inițial a funcționat pe strada Mihai Moxa (într-o casă boierească), iar apoi imediat după cutemurul din anul 1977, s-a mutat la etajul IV în clădirea Facultății de Matematică-Mecanică. Colectivul de „Studiul Sistemelor” avea posturi de cercetători și a funcționa până în anul 1987, când personalul a fost inclus în CCUB (în anul 1984 erau 6 cercetători: Gheorghe Păun, Mihail Horia Botez, Monica Tătărâm, Rodica Ceterchi, Marius Pop, Vasile Dragan).
  • Perioada 1972-1975 – În perioada 1972-1975 funcționează Catedra de „Logică matematică”, având ca șef de catedră pe prof. dr. Constantin P. Popovici. Ulterior, în perioada 1975-1979, se va numi catedra de „Informatică și analiză aplicată”, condusă de acad. Nicolae Victor Teodorescu, fiind și Director al CCUB după moartea lui C. Moisil.
  • Anul 1972 – Vietnamezul Pham Gia Duc elaborează și susține Teza de doctorat (Sursa: http://c3.cniv.ro/?q=2018/duc) la Facultatea de Matematică-Mecanică – Universitatea din București, cu titlul „Istoria înființării și a dezvoltării științei calculatoarelor în R.S.R.”, conducător științific Prof. dr. Mihail Neculcea. Rezumatul tezei de doctorat, Centrul de multiplicare al Universității din București se află la Biblioteca Facultății de Matematică și Informatică.
  • Anul 1975 – În anul 1975, la Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti a fost proiectat şi implementat limbajul de programare PLUB (Programming Language-University of Bucharest), un nou limbaj de programare scris într-o versiune pentru calculatorul IBM 360, şi altă versiune pentru calculatorul românesc Felix 256. În vara anul 1975, sub coordonarea prof. Adrian Atanasiu, un grup de studenţi (Ivănescu Octav-Gabriel, Drăghicescu P. Mircea, Popescu N. Gabriel, Radoslovescu Ion, Szilagy I. Ladislau, Vlada C. Marin – absolvenţi în anul 1978).
  • Anul 1978 – Acad. Nicolae Teodorescu, după trecerea la pensie, devine profesor consultant și director onorific al Centrului de Calcul al Universității din București (CCUB).
  • Anul 1986-1990 – În anul 1986 Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti s-a mutat în clădirea Facultăţii de Matematică (birourile la etajul IV, iar sala calculatorului Felix 256 a fost amenajată la parter în locul Decanatului şi secretariatului, Decanatul s-a mutat la etajul I). Funcţionarea calculatorului necesita şi o instalaţie de climatizare specială. În anul 1987 s-a renunţat la calculatorul Felix 256. După anul 1987, la Facultatea de Matematică s-au achiziţionat un minicalculator (multi-user) Coral (compatibil cu DEC-PDP, sub sistemul de operare RSX/11M, pentru reţea de calculatoare, licenţă americană sub care a fost construit minicalculatorul Independent 100, primul fabricat în anul 1977) şi un microcalculator (single user) M118 (tip Felix-PC compatibil cu calculatorul IBM-PC, sub sistemul de operare CP/M; microcalculatoarele Felix-PC şi Junior-PC au fost produse la Întreprinderea de Calculatoare Electronice Bucureşti). Lucrările practice de la laboratoarele de informatică erau realizate pe minicalculatorul Coral sau microcalculatorul M118 în limbajele FORTRAN 77, COBOL, Pascal (Oregon), C(Decus) sub sistemul de operare RSX-11M. De asemenea, se utilizau şi limbajele de programare Turbo Pascal, Turbo C, LISP 86, Prolog, Modula 2, ADA, Macro, instalate pe microcalculatoare compatibile IBM-PC sub sistemul de operare MS-DOS. Deja în multe domenii ştiinţifice, economice, etc. unde existau calculatoare, se lucra cu editoarele de texte (Wordstar, Wordperfect, Edit, Edlin), cu SGBD (sisteme de gestiune a bazelor de date, dBase,Foxpro, Paradox, Oracle), cu editoarele grafice (AutoCAD, Paintbrush, etc.) sau cu produse Publisher (PageMarker, Xpress, Publish IT), sau cu produse software pentru foi de calcul (Lotus, Worksheet Graphics, Quatro).
  • Anul 1987 – Se aniversează 25 de ani la înființarea CCUB. S-a organizat o Sesiune Științifică la care s-au prezentat lucrări știintifice ale multor profesori, cercetători și specialiști din domeniul informaticii din întreaga țară. Lucrările științifice au fost publicate într-un volum la Litografia Universității din București.
  • Anul 1990 – Se înființează Catedra de Informatică, șef de catedră prof. dr. Ioan Tomescu. A fost anul în care s-au produs mai multe schimbări și măsuri. De asemenea, s-a îmbunătățit și dotarea cu echipamente de calcul: 5 rețele de calculatoare tip Novell (fiecare cu câte 12 posturi de lucru), 30 de calculatoare compatibile IBM PC, la care s-a adaugat minicalculatorul Coral la care erau conectate terminale de lucru (laboratoare și terminalele de la catedre).
  • Perioada 1990-1992 – Catedra de Informatică cuprindea 30 de cadre didactice, iar secția de Informatică avea 4 grupe la ZI (120 de studenți) și o grupă la seral (30-70 de studenți). Durata studiilor era de 5 ani la Zi și 6 ani la seral. Acest lucru nu a durat decât până în anul 1995, când a apărut Legea învățământului. În perioada 1990-1992, la Catedra de Informatică s-au angajat 10 cadre didactice tinere. În anul 1991 a fost ultima dată când absolvenții au beneficiat de repartizarea guvernamentală la locurile de munca.
  • Perioada 1990-2000 – Deceniul schimbărilor, căutărilor şi provocărilor:1990-2000. După decembrie 1989 (Revoluţia română), s-au produs diverse schimbări în sistemul de învăţământ. În anul 1990, universităţile din România au fost dotate cu laboratoare de tip staţii de lucru (workstation, reţea Novell Netware) IBM sub sistemul de operare Novell Netwarex pentru lucrările practice desfășurate cu studenţii de la informatică. Unele facultăţi ale Universităţii din Bucureşti au fost dotate cu astfel de laboratoare. De asemenea, după anul 1992, unele catedre au fost dotate cu calculatoare PC pe 16 biţi cu microprocesor 286 sau 386, fiind folosite în activitatea didactică şi de cercetare. În această perioadă, în domeniul Informaticii au apărut discipline noi în planul de învăţământ. Dacă în deceniul ‘70, (secolul XX) la nivel universitar, erau câteva discipline proprii informaticii, au apărut subdomenii complexe ale Informaticii: Programare şi Software Engineering, Reţele de calculatoare şi Computing, Baze de date şi sisteme informatice, Programare şi dezvoltare Web, Grafică pe calculator şi realitate virtuală, Geometria computaţională, Modelare şi simulare, Calcul paralel şi distribuit, Inteligenţă artificială şi sisteme expert, Ingineria cunoaşterii. După anul 1995, începuse şi conenctarea la sistemul Internet şi astfel cererea de calculatoare la nivelul facultăţilor crescuse în acea perioadă. S-a simţit lipsa calculatoarelor în perioada anului 2000, deoarece apăruse şi noi tipuri de calculatoare, dar şi situaţia economică din România nu era cea mai bună. Cadrele didactice începuseră să utilizeze Internetul şi aveau adrese de e-mail. Primele adrese de e-mail au fost gestionate de serverul facultăţii math.math.unibuc.ro (apoi au apărut şi altele, de exemplu în anul 1999 erau: phobos.cs.unibuc.ro, oroles.cs.unibuc.ro, bridge.math.unibuc.ro), iar cele mai utilizate browsere erau Internet Explorer şi Netscape Communicator. De asemenea, serverul www.hotmail.com oferea şi serviciul gratuit de e-mail.
  • Anul 1991 – Se înființează Colegiul de Informatică, învățământ de scurtă durată – 3 ani, și în același timp va fi ultima promoție de la învățământul de scurtă durată pentru matematică-fizică. Colegiul de Informatică va funcționa până în anul 2005 cand se implementează procesul Bologna – 3 ani Licență, 2 ani Master și 3 ani Doctorat.
  • Anul 1992 – Apare C. Moisil, „Opera matematică”, vol. III, Editura Academiei, București, 1992 (S. Marcus: edition and introductory study); vol.II, 1980 (S. Marcus: edition and introductory study); vol.1, Editura Academiei, București, 1976 (S. Marcus: preface, edition and introductory study).
  • În anul 2002, Facultatea de Matematică – Universitatea din Bucuresti îşi schimbă denumirea în Facultatea de Matematică şi Informatică (FMI) şi cu această ocazie este lansat şi site-ul (pagina Web) facultăţii scris în limbajul HTML de către Cezar Ciobotaru – aj. programator/webmaster, ce s-a preocupat multă vreme de buna funcţionare a calculatoarelor din Laboratoarele de informatică, inclusiv de conectarea la Internet.

  • Perioada 2004-2014 – deceniul schimbărilor profunde. Ca urmare a dezvoltării Informaticii şi adomeniului IT, învăţământul a căpătat noi dimensiuni şi a fost confruntat cu noi provocări. Din aceste motive, la specializarea Informatică s-au inclus cursuri suport de matematică, cursuri fundamentale de informatică: Structuri de date şi algoritmi, Limbaje de programare (C, C++, Java, C#, limbaje non-procedurale), Baze de date (SQL, PL/SQL, Oracle), Dezvoltare de aplicaţii Web (HTML, CSS, Java Script, XML, JSP, ASP.NET), Administrare de reţele (Unix, Windows), Activitate de realizare de proiecte individuale sau în echipă. În această perioadă au avut loc modernizări evidente privind baza materială pentru învăţământ şi cercetare: modernizarea amfiteatrelor şi sălilor de curs, dotarea laboratoarelor cu calculatoare performante. De fapt, acesta este impactul aderării României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007. Se poate spune că este perioada în care apar primele iniţiative şi rezultate privind noile tehnologii în educaţie şi cercetare: metode noi de predare, tehnologii e-Leaning, platforme CMS, activităţi IAC (Instruire Asistată de Calculator) etc.
  • Anul 2004 – La Universitatea din București – Facultatea de Matematică şi Informatică (FMI), Programul de studii Informatică, înainte de procesul Bologna:

Anul I: Structuri algebrice, Geometrie analitică, Algoritmică şi programare, Bazele aritmetice şi logice ale calculatoarelor, Analiză matematică, Algebră liniară, Curbe şi suprafeţe, Proiectare şi programare orientate obiect.

Anul II: Tehnici de programare, Limbaje formale şi automate, Arhitectura calculatoarelor, Introducere în informatică teoretică, Baze de date, Probabilităţi, Sisteme de operare, Programare WEB şi multimedia; Opţionale: Algoritmica grafurilor, Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date, Sisteme logice în informatică, Informatică algebrică.

Anul III: Ecuaţii diferenţiale şi sisteme dinamice, Statistică, Programare paralelă şi concurentă, Programare sub interfeţe grafice, Optimizări, Inteligenţă artificială; Opţionale: Dezvoltarea aplicaţiilor Web, Introducere în teoria compilării, Limbaje de specificaţie, Algoritmica secvenţelor, Criptografie şi securizarea informaţiei, Algebra reţelelor.

Anul IV: Baze de date, Metode matematice pentru limbaje de programere I şi II, Modele de simulare, Optimizare, 3 Cursuri opţionale.

  • Anul 2005 – Universitatea din București – Facultatea de Matematică şi Informatică (FMI), Programul de studii Informatică, procesul Bologna. Trecerea la sistemul Bologna (3 ani Licenţă, 2 ani Master şi 3 ani Doctorat) a avut loc în anul 2005:

Anul I: Algebră, Analiză, Logică matematică şi computaţională, Programare procedurală, Arhitectura sistemelor de calcul, Algoritmi şi structuri de date, Geometrie, Limbaje formale şi automate, Programare orientată pe obiecte, Algoritmica grafurilor.

Anul II: Geometrie computaţională, Calculabilitate şi complexitate, Tehnici avansate de programare, Probabilităţi, Tehnici Web, Sisteme de operare, Statistică, Inteligenţă artificială, Baze de date, Reţele de calculatoare, Programare logică, Metode de dezvoltare software.

Anul III: Ecuaţii diferenţiale şi cu derivate parţiale, Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date, Dezvoltarea aplicaţiilor Web, Tehnici de simulare, Programare declarativă, Calcul numeric, Tehnici de optimizare, Ingineria programării, Criptografie şi securitate, Tehnici de compilare, 1 curs optional.

  • Anul 2012 – Până în anul 2012, admiterea la Facultatea de Matematică şi Informatică București se realiza pentru domeniile de licenţă Matematică, respectiv Informatică. Începând cu anul 2012 admiterea la FMI se realizează şi pentru domeniul Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei, cu licenţă de 4 ani-ingineri (90 de locuri buget) cu o unică specializare – Tehnologia Informaţiei.
  • Anul 2013 – Universitatea din București – Facultatea de Matematică şi Informatică (FMI), 150 de ani de tradiţie: Conferinţa aniversară „Faculty of Sciences – 150 years”, Facultatea de Matematică şi Informatică, Universitatea din Bucureşti,
    29 august-1 septembrie 2013, Amf. Spiru Haret, http://fmi.unibuc.ro/FMI-150/.

Profesori de la Departamentul de Informatică: Ioan Tomescu, Virgil Căzănescu, Ion Văduva, Horia Georgescu, Adrian Atanasiu, Popescu Ileana, Popescu Liliana, Denis Enăchescu, Victor Mitrana, Gheorghe Ştefănescu, Rodica Ceterchi, Andrei Baranga, Florentina Hristea, Monica Tătărâm, Dragoş-Radu Popescu, Radu Gramatovici.

  • Anul 2013 – Universitatea din București – Facultatea de Matematică şi Informatică (FMI), Întâlnirea aniversară 2013: Promoţia 1978-Informatică, Profesori şi Absolvenţi. Profesori prezenţi la întâlnirea din septembrie 2013, la Facultatea de Matematică şi Informatică, Amf. Spiru Haret: Victor Ţigoiu, Decan), Solomon Marcus, Ioan Tomescu, Ion Văduva, George Dincă, Constantin Popovici, Virgil Căzănescu, Ioan Roşca, Anton Ştefănescu.

În imagine, Promoția 1978 Informatică și profesorii: Ioan Roşca, Solomon Marcus, Constantin Popovici Constantin, George Dincă, Marin Vlada (rândul din față), Ion Văduva (rândul doi)

  • Anul 2015 – Prof. Dr. Constantin P. Popovici la 85 de ani, unul dintre promotorii informaticii românești. Vineri, 22 mai 2015, ora 12:00, în amfiteatrul „Spiru Haret” al Facultății de Matematică și Informatică al Universității din București a avut loc simpozionul „Profesorul Constantin P. Popovici la 85 de ani”. Lista vorbitorilor la sărbătorirea domnului profesor Constantin Popovici la 85 de ani, 22 mai 2015, ora 12, Amf. Spiru Haret: 1. Victor Ţigoiu (decan) și Denis Enăchescu (prodecan); 2. Afrodita Iorgulescu: „Activitatea profesorului Constantin P. Popovici”; 3. Ion Cuculescu; 4. Ioan Tomescu; 5. Virgil Căzănescu; 6. Dragoş Vaida: „Profesorul Constantin P. Popovici şi Bazele informaticii”; 7. Sergiu Rudeanu; 8. Alexandru Zorica; 9. Marin Vlada: „ Dr. Constantin P. Popovici, unul dintre promotorii informaticii românești”.
  • Anul 2016 – La 9 Decembrie 2016, la Casa Universitarilor, cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani, este sărbătorit Prof. Dr. Ion Văduva, un pionier al informaticii românești. „ Dr. Ion Văduva, Profesor Emerit al Facultății de Matematică și Informatică din cadrul Universității din București, împlinește 80 de ani. Cu profesionalism și dăruire, peste 55 de ani, și-a dedicat activitatea didactică și de cercetare, Matematicii și Informaticii. La ceas aniversar, trebuie să menționăm rolul primordial pe care l-a avut domnul Profesor ION VĂDUVA, timp de 33 de ani, în calitate de director tehnic și director al Centrului de Calcul al Universității din București (CCUB) – un reper marcant în istoria informaticii din Romănia, pentru dezvoltarea și promovarea informaticii în România, prin formarea multor generații de informaticieni la Facultatea de Matematică a Universității din București. A fost un colaborator al acad. Grigore C. Moisil (1906-1973) – considerat părintele informaticii românești, fondator al CCUB-în anul 1962, ce are contribuții importante în apariția informaticii românești, prin pregătirea diverșilor specialiști în utilizarea calculatorului american IBM 360/30 cu care se dotase, în anul 1968, Facultatea de Matematică-Mecanică”.
  • Anul 2019 – Universitatea din București – Facultatea de Matematică şi Informatică (FMI), Amf. Spiru Haret, Miercuri 9 ianuarie 2019. În prezența unui numeros public – profesori, cercetători, matematicieni, informaticieni, fizicieni, chimiști, economiști, sociologi etc. (unii cunoscându-l direct pe profesorul Moisil), s-a organizat Conferința de omagiere a academicianului Grigore C. Moisil. Evenimentul s-a desfășurat în cadrul proiectul ROINFO 2018-2020 (Romanian Informatics, http://c3.cniv.ro/?q=2018/ro-info) evidențiind în acest an 60 de ani de la înființarea secției „Mașini de calcul” la Facultatea de Matematică și Fizică din cadrul Universității din București. Cei prezenți au primit câte un steguleț cu imaginea lui Moisil și sloganul „60 de ani de informatică românească”, precum și o foaie privind Începuturile informaticii românești

 

Adaptare după M. Vlada, Etape în fondarea și evoluția informaticii românești  în M. Vlada (coord.),  Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact, vol. II, Editura MATRIXOM, 2019

Detalii: Proiectul ROINFO „Romanian Informatics” 2018-2022 – Sursa: https://sites.google.com/view/roinfo/home