Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), document discutat, pe 19 martie, în primă lectură de Guvern, prevede alocarea a 2 miliarde de euro pentru „România Educată – infrastructură şcolară şi universitară”.

Reformele şi investiţiile presupun: dezvoltarea de noi standarde pentru spaţiile construite şi dotările instituţiilor de educaţie; construirea de şcoli în zonele în care infrastructura este neadaptată actualelor realităţi demografice; reforma procesului de eliberare a autorizărilor necesare unităţilor de învăţământ şi a infrastructurilor sociale aferente acestora, în sensul clarificării şi simplificării procedurilor pentru toţi operatorii publici şi privaţi.

Este vizată şi reforma guvernanţei şcolare, conform programului de guvernare – profesionalizarea carierei de management şcolar, în vederea atragerii, asigurării şi administrării de resurse la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, inclusiv prin: program naţional de finanţare a infrastructurii şcolare, inclusiv la noile standarde privind construcţiile şi dotările, în condiţii de deplină siguranţă pentru comunităţile şcolare; reabilitarea, extinderea sau construcţia de cămine şi cantine studenţeşti; schemă de granturi pentru şcoli verzi: reţea de şcoli „înverzite” prin modificări de infrastructură şi achiziţionarea de dotări, precum şi pentru realizarea de adaptări curriculare; sprijinirea mobilităţii elevilor prin achiziţionarea de microbuze/autobuze verzi sau alte mijloace de transport adaptate provocărilor geografice ale zonei deservite; schemă de granturi pentru laboratoare şi ateliere în unităţile şcolare preuniversitare, administrată la nivel central.

Conform PNRR, participarea copiilor şi tinerilor la o educaţie şi îngrijire de calitate rămâne sub media UE, inclusiv din cauza lipsei de infrastructură adecvată procesului educaţional. Se înregistrează întârzieri în modernizarea şi optimizarea reţelei de şcoli, în astfel încât să se ţină cont de tendinţele demografice, 10% din şcoli fiind supraaglomerate, în timp ce 58% dispun de capacităţi excedentare. O mare parte a şcolilor sunt nesigure, nu au autorizaţii de siguranţă sau sanitare, sunt ineficiente energetic şi nu oferă elevilor şi cadrelor didactice un mediu propice pentru organizarea procesului educaţional.

Pentru „România Educată – Învăţământ dual, tehnic şi profesional” bugetul iniţial de negociere este de 630 de milioane de euro.

Sunt vizate: dezvoltarea de rute de formare profesională relevante, complete (până la nivel 7 de calificare – studii de masterat), flexibile, prin prelungirea duratei învăţământului dual secundar, cu posibilitatea accesului spre nivelul terţiar universitar si non-universitar, alături de o reorganizare a educaţiei profesionale inclusiv în regim dual; revizuirea ofertei educaţionale, a curriculumului şi a programelor pentru ruta profesională în regim dual, cu implicarea directă şi permanentă a mediului economic; crearea unor scheme de sprijin acordate parteneriatelor între agenţii economici, unităţi si instituţii de învăţământ, unităţi administrative teritoriale, şi/ sau camere de comerţ sau alţi parteneri sociali pentru facilitarea achiziţiei de echipamente şi a formării de personal în vederea organizării de activităţi educaţionale în regim dual.

PNRR mai prevede: investiţii în infrastructura socială (cămine, cantine, spaţii de învăţare) care să deservească învăţământului profesional dual, atât preuniversitar cât şi universitar, inclusiv prin organizarea a opt mari campusuri; măsuri de sprijin pentru a facilita accesul tinerilor din medii dezavantajate la programe de formare profesională (inclusiv în regim dual), pe toate ciclurile de studiu; investiţii în infrastructura liceelor agricole şi sprijin pentru ferme didactice partenere.

Conform sursei citate, România se confruntă cu o lipsă a unei adaptări dinamice a sistemului de învăţământ la evoluţiile tehnologice, la noile cerinţe ale pieţei forţei de muncă şi la domeniile economice în care ţara noastră are sau poate avea un avantaj competitiv. AGERPRES