elevi1.jpgPopulaţia de vârstă şcolară (3-24 ani) a României va scădea în anul 2050 la 2,402 milioane persoane, de 1,9 ori mai puţin decât în 2009, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).


Scăderea va fi mai mare pentru populaţia şcolară feminină (45 la sută) decât pentru cea masculină (43,8 la sută). În următorii ani populaţia cuprinsă într-o formă de învăţământ va scădea treptat, mai accentuat în primii ani şi apoi mai lent.

La toate grupele de vârstă de peste 15 ani, populaţia şcolară feminină va continua să fie mai bine reprezentată decât cea masculină, în anul 2050 numărul fetelor depăşindu-l pe cel al băieţilor cu 26.400 persoane. Populaţia şcolară se va reduce atât pe total cât şi pe fiecare grupă de vârstă şcolară, cu valorile cele mai mari pentru populaţia de 19-24 ani. Cauzele acestei evoluţii descendente sunt: natalitate în continuă descreştere, conjugată, în special după 1989, cu creşterea abandonului şcolar, mai evident la grupele de vârstă specifice învăţământului liceal (15-18 ani).


Scăderea mult mai accentuată a natalităţii înregistrată după 1989, se resimte deja prin generaţiile reduse numeric care au intrat în sistemul de învăţământ în ciclul primar şi gimnazial începând cu anul de învăţământ 1997/1998. Dacă nivelul natalităţii va continua trendul actual, generaţiile tinere care vor intra în următorii ani în cadrul populaţiei şcolare vor fi din ce în ce mai reduse numeric. Populaţia şcolară va scădea la toate tipurile de şcoli, cel mai mult la ciclul II şi, mai ales la cel superior. Până în 2020, scăderea va fi mai lentă. După 2020, generaţiile născute după 1989, tot mai puţin numeroase, potenţiala populaţie de ‘părinţi’ va determina, prin numărul tot mai redus de copii, îngustarea din ce în ce mai mult a populaţiei şcolare, susţin specialiştii INS. AGERPRES