sala_clasa_mare.jpgPopulaţia şcolară în sistemul de învăţământ preuniversitar a scăzut în anul şcolar 2011-2012 sub 3,3 milioane, potrivit unui draft al analizei de nevoi privind educaţia şi formarea profesională în România realizat de Ministerul Educaţiei Naţionale. Scăderea populaţiei şcolare din învăţământul preuniversitar este cauzată în principal de evoluţiile demografice, cât şi de fenomenul de migraţie înregistrat în această perioadă la nivelul populaţiei generale.

Astfel, pe ansamblul populaţiei şcolare, elevii din învăţământul gimnazial înregistrează cea mai importantă scădere (peste 40 mii elevi), învăţământul primar cunoaşte o scădere a populaţiei şcolare (cu aproape 19 mii elevi), iar cel profesional trece printr-o evoluţie demografică similară căreia i se adaugă şi efectul desfiinţării şcolilor de Arte şi Meserii.

Potrivit MEN, în învăţământul primar şcolile din mediul urban au pierdut doar aproximativ 2,5 mii de copii, în timp ce şcolile din mediul rural au pierdut peste 16 mii de elevi în comparaţie cu anul precedent.

„Rata brută de cuprindere în învăţământul preşcolar a crescut constant în perioada 2007-2012, de la 77,6% în 2007-2008, la 78,4% în 2011-2012. Astfel, peste două treimi dintre copiii de 3 ani (69,1%) sunt cuprinşi în învăţământul preşcolar. Astfel, în anul şcolar 2011-2012, în cazul populaţiei din grupa de vârsta 3-6 ani corespunzătoare învăţământului preşcolar, existau peste 150.000 de copii în afara sistemului de educaţie (ceea ce reprezintă o pondere de aproape 20% din total). Ponderea elevilor intraţi pentru prima dată în clasa I care au frecventat învăţământul preşcolar a înregistrat, în general, o evoluţie ascendentă în perioada 2007-2012 (2007-2008 de la 91,2% în 2011-2012 la 92,4%). La nivelul anului şcolar 2011-2012 valoarea indicatorului a fost de 92,4%, în creştere cu 0,7 puncte procentuale faţă de anul anterior. În anul şcolar 2011-2012, rata bruta de cuprindere în învăţământul primar şi gimnazial şi-a continuat evoluţia descendentă, înregistrând valoarea de 94,2%. În comparaţie cu anul şcolar 2007-2008, se poate observă o scădere de 5 p.p. per ansamblu şi de peste 7 p.p. în cazul învăţământului rural”, arată draftul analizei de nevoi privind educaţia şi formarea profesională în România.
Potrivit sursei citate, discrepanţele pe medii de rezidenţă au crescut continuu, iar în anul şcolar 2011-2012 s-a înregistrat cea mai mare diferenţă: 16,2 p.p. (102,8%4 în urban, respectiv 86,6% în rural). Tendinţe similare se constată atât în cazul populaţiei feminine, cât şi masculine, diferenţa pe sexe menţinându-se uşor în favoarea băieţilor (93,1% fete, respectiv 95,2% băieţi).
Rata de cuprindere în învăţământul superior a tinerilor cu vârsta cuprinsă între 19 şi 23 de ani a scăzut de la 53,6% în anul 2007 la 33% în anul universitar 2011-2012, relevă acelaşi draft de analiză de nevoi privind educaţia şi formarea profesională din România realizat de Ministerul Educaţiei. Astfel, dacă aproape jumătate dintre locuitorii din mediul urban (43,7%) cu vârste între 19 şi 23 de ani sunt cuprinşi în sistemul de învăţământ universitar, doar 18% dintre tinerii care domiciliază în mediul rural beneficiau de acces la acest nivel de învăţământ în anul 2012.
De asemenea, diferenţa dintre bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte indicatorul, chiar dacă s-a redus pe parcursul ultimilor ani universitari, rămâne semnificativă. Astfel, în anul 2012, 36% dintre femei şi doar 30% dintre bărbaţi erau cuprinşi în învăţământul universitar, în scădere faţă de anul universitar 2007-2008, când aproximativ 62% dintre femei, respectiv 46% dintre bărbaţi erau înmatriculaţi în universităţi.

Astfel, ratele de cuprindere pentru persoanele cu vârste între 25 şi 29 de ani (4,3% rata de cuprindere în anul 2012), precum şi pentru cele cu vârste între 30 şi 34 de ani (1,1% în anul 2012) rămân la valori sub potenţialul de participare la învăţământul superior pentru persoanele din aceste grupe de vârste.
Analiza arată o uşoară creştere a ponderii studenţilor înscrişi în domeniile de studii matematică, ştiinţe şi tehnologii, în perioada 2007-2012. Astfel, în anul 2012, din totalul numărului de studenţi, 22,7% erau înmatriculaţi la programe de studii din aceste domenii. România se apropia în anul 2012 de media europeană (25%) în ceea ce priveşte ponderea acestor studenţi, fiind apropiată de statele vecine precum Ungaria, Polonia sau Bulgaria.

Totodată, la nivelul anului 2012, 49,3% dintre gospodăriile din România aveau acces la reţeaua de Internet, peste trei sferturi (76,7%) dintre acestea fiind din mediul urban.
Faţă de anul precedent, creşte proporţia gospodăriilor cu acces la Internet, atât pe total (49,3% faţă de 43,3% în anul precedent), cât şi pe regiuni. Regiunea care înregistrează cea mai mare proporţie de gospodării racordate la internet este Bucureşti-Ilfov (68,8% în 2012). AGERPRES