Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, cu 166 de voturi pentru, 90 împotrivă şi 2 abţineri, propunerea legislativă care prevede că plata cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale ale personalului din învăţământ se va asigura din bugetul de stat, iar plata sumelor necesare executării hotărârilor judecătoreşti se va face începând cu 2018, eşalonat pe cinci ani. Propunerea legislativă a fost iniţiată de preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, premierul Mihai Tudose, ministrul Educaţiei, Liviu Pop, şi vicepremierul Marcel Ciolacu.

Începând cu anul 2018, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale, se asigură fondurile necesare pentru executarea hotărârilor judecătoreşti devenite executorii până la 31 decembrie 2017, având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii prin care s-au acordat drepturi salariale personalului din învăţământ„, prevede proiectul.

Plata sumelor din hotărârile judecătoreşti se va face astfel: în 2018 se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu, în anul 2019 se plăteşte 10%, în 2020 şi în 2021 – câte 25%, iar în 2022 – 35% din valoarea titlului executoriu.

Ministerul Educaţiei Naţionale va aproba metodologia de calcul a acestora, prin ordin de ministru, în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a legii, cu consultarea federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector.

Sumele reprezentând daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale, acordate prin hotărâri judecătoreşti devenite executorii după 1 ianuarie 2018, se vor achita de la bugetul de stat eşalonat pe 5 ani de la data titlului executoriu, mai prevede proiectul.

Proiectul menţionează că plata cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale.

PNL şi USR au anunţat, după vot, că au fost împotriva proiectului. Deputatul USR Dan Barna a declarat, după vot, că educaţia în România este ţinută în faliment, iar proiectul amână drepturile băneşti ale profesorilor dobândite în instanţă din 2020 până în 2022.

Deputatul liberal Raluca Turcan a susţinut că prin acest proiect se renunţă la descentralizarea în domeniul învăţământului, iar plata drepturilor băneşti ale profesorilor se amână. Eugen Tomac (PMP) a susţinut că singura soluţie pentru domeniul Educaţiei este „trimiterea în vacanţă pe perioadă nedeterminată” a ministrului Liviu Pop. Deputatul ALDE Varujan Vosganian a atenţionat că prin acest act normativ „profesorii recuperează ceva din ce au pierdut când PDL era la guvernare”.

Comisia de învăţământ a dat raport favorabil iniţiativei legislative.

Ministrul Educaţiei, Liviu Pop, a precizat, la dezbaterile din Comisia de învăţământ, că proiectul de lege „clarifică două aspecte în învăţământul preunivesitar”, unul fiind legat de salarizarea cadrelor didactice.

„Se ştie că acest lucru (salarizarea cadrelor didactice – n.r.) se face prin finanţarea per elev. Astăzi, Ministerul Educaţiei Naţionale gestionează tot programul contabil pentru toate cele 7.000 de unităţi şcolare din România. Noi propunem ca aceste sume să fie gestionate de către Ministerul Educaţiei, prin inspectoratele şcolare, şi să nu mai intre prin consiliile locale, uneori, din cauza luptei politice, profesorii neluându-şi salariile la timp”, a explicat ministrul.

El a mai susţinut că proiectul prevede şi reglementări legate de plata dobânzilor.

„Se ştie că avem o sumă foarte mare de dobânzi pe care trebuie să le plătească sau inspectoratul şcolar sau unitatea şcolară sau primarul sau consiliul local. Noi propunem ca toate aceste titluri executorii, aceste dobânzi, să vină în bugetul de stat. Ministerul Educaţiei Naţionale să aloce procentual 5 – 10% în următorii 5 ani de zile, exact cum au fost achitate şi sentinţele judecătoreşti pe care cadrele didactice le-au câştigat după apariţia legii în 2011”, a adăugat Liviu Pop.

Secretarul de stat în Ministerul Educaţiei Petru Andea a spus, la rândul său, la şedinţa comisiei, că „proiectul de lege vine să uşureze sarcina administraţiei locale, trecând la bugetul MEN plata salariilor pentru personalul didactic din preuniversitar”. „Precizez că este vorba de circa 270.000 de persoane şi un buget de circa 14 miliarde de lei. Este o sumă care de acum înainte va fi garantată prin bugetul de stat care va fi, de asemenea, aprobată de Parlament”, a adăugat Andea.

Camera Deputaţilor este primul for sesizat, Senatul fiind decizional. AGERPRES