univ_bolyai_2008.jpgLa ediţia din acest an a Cursurilor Internaţionale de Vară de Limbă şi Civilizaţie Românească organizate de Universitatea Babeş Bolyai (UBB) participă 18 cursanţi din Belgia, Germania, Italia, Coreea de Sud, Spania, Franţa şi Brazilia.

Fiecare dintre cursanţi poate susţine o conversaţie în limba română şi este interesat să îşi continue, în următorii ani, studiul limbii, fie din raţiuni profesionale, fie din plăcerea de a cunoaşte mai multe lucruri despre România – ”insula de latinitate din această parte a Europei”.

Programul pe care îl urmează cursanţii între 5 şi 23 iulie îmbină cunoştinţele lingvistice cu cele culturale şi le dezvoltă acestora capacitatea de comunicare. Prietenii europeni ai Clujului universitar iau parte, totodată, la conferinţe axate pe teme de geografie, istorie şi etnologie, susţinute de specialişti din cadrul UBB.


Amfitrionul Universităţii Babeş Bolyai, care se ocupă de grupul cursanţilor, conf. univ. dr. Dorin Chira, de la Facultatea de Litere, a declarat, vineri, pentru AGERPRES, că ediţia din 2010 a cursurilor este a 39-a a acestui program derulat de Institutul Limbii Române ca Limbă Europeană, din cadrul UBB. La ediţia precedentă au fost 40 de participanţi, dar la cea aflată în curs de derulare numărul este mai mic, pe fondul crizei globale.

”Mă bucură diversitatea spaţiului din care provin cursanţii – Spania, Franţa, Belgia, Germania, Italia, Coreea de Sud şi Brazilia. Ecourile pe care le avem după primele trei zile de la debutul acestui program universitar sunt deosebit de bune. Participanţii apreciază, la superlativ, acţiunile propuse şi organizarea. Eu sunt încântat să fiu sprijinul lor din culise, să îi ajut ori de câte ori este nevoie de un sfat, de o explicaţie sau de o îndrumare”, a arătat universitarul clujean.

Joi s-a derulat prima conferinţă din cadrul cursului, intitulată ”Naşterea – o introducere în universul complex al credinţelor specifice comunităţilor româneşti arhaice şi tradiţionale”. ”Explicaţiile de natură etnolingvistică pentru această sferă lexicală, de pildă, ‘casă de piatră’, sau ‘copil din flori’, au fost completate de prezentarea unor importante personaje sociale sau mitologice, precum moaşa, naşa şi ursitoarele, ce participă la scenariul ritual al naşterii. Cursanţii au descoperit, aşadar, cum era integrat copilul în comunitatea socială şi de credinţă a satului”, a explicat conf. Dorin Chira, adăugând că ziua de vineri este dedicată unui atelier de lucru în secţia în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, unde cursanţii vor putea picta mici icoane pe sticlă, pe care le vor lua cu ei, ca amintire, iar sâmbătă va fi vizitată Salina de la Turda.


O parte dintre cursanţii aflaţi la Cluj-Napoca au declarat pentru AGERPRES: Luis Miguel Reyes Sanchez (Spania): ”Sunt din Madrid, am 43 de ani şi lucrez în sistemul de asigurare a ordinii publice, ca poliţist. Am fost atras de limba română, pentru că este o limbă latină, şi pot să îmi lărgesc orizontul cultural. Ştiu deja puţin despre istoria oraşului Cluj-Napoca. Sunt încântat de curs”. Marina Sgarra (Italia): ”Am 26 de ani şi am început studiul limbii române pentru că studiez limbile străine la Roma. Doream să cunosc o limbă mai puţin studiată în Italia. O dată pe săptămână merg la Academia di Romania din Roma, pentru conferinţe, spectacole şi concerte. Am mai fost în urmă cu şase ani în România, tot la Cluj-Napoca. Citesc acum o carte de Florina Iris, scriitoare clujeancă. Napoca este nu doar un oraş universitar, este un oraş foarte frumos”. Peter Adrian Barna (Brazilia): ”Familia mea este din Cluj-Napoca. Bunica mea locuieşte în acest oraş, la fel unchii şi mătuşile mele. Desigur că spunem că suntem români. Am învăţat în familie limba maternă. Am împlinit luna trecută 18 ani. În acest moment nu ştiu să fie traduşi scriitori români în limba portugheză. Limba română mă ajută să cunosc mai bine limbile latine. Să ştiţi că îmi va fi mai uşor să învăţ franceza sau italiana. Şi comunicarea cu familia va fi mai uşoară”. Auxi Garcia (Spania):

”Învăţ limba română pentru că în urmă cu 5 ani am descoperit România. Cea mai bună formă de cunoaştere a unei culturi, a istoriei sau a artei, este prin cunoaşterea limbii în care se manifestă. Am început studiul în universitatea din oraşul meu, unde sunt profesor universitar. Eu sunt bunica acestei grupe de la Cluj Napoca, am 59 de ani”. Paco Lopez Gaitano (Spania): ”Studiez limba română pentru că îmi place cultura acestei ţări. Am mulţi amici români la Bruxelles, unde lucrez. Clujul m-a încântat, este un Madrid micşorat ca dimensiuni”. Annette Lemoine (Belgia): ”Am vizitat România în urmă cu 20 de ani. Am îndrăgit imediat şi ţara şi limba. Am mulţi prieteni, aici, la Cluj Napoca dar şi în alte oraşe ale ţării. În Belgia lucrez în sistemul sindicalist. Am 56 de ani”. Martin Mutschler (Germania): ”Sunt student la Tubingen, aproape de Stuttgart, capitala landului german Baden-Württemberg. Vreau să vorbesc curent limba română pentru că sunt student la limbi romanice. Studiez şi limbile slave şi sunt interesat de modul în care au fost asimilate cuvintele de origine slavă în limba română”. Cora Ventriglia (Italia): ”Sunt din Roma, am 23 de ani şi studiez limba română la Udine. Subiectul tezei mele de licenţă este despre oraşul Cluj-Napoca”. Paloma Crespo (Spania): ”Sunt antropolog, lucrez în Madrid. Românii şi spaniolii pot construi împreună un frumos viitor european. Cluj-Napoca este un oraş liniştit, am fost şi la Bucureşti, unde am cunoscut un grup universitar de antropologi”. AGERPRES