Etape în apariția și dezvoltarea informaticii românești

  1. CERCETĂRI PRIVIND FUNCȚIILE RECURSIVE, LOGICĂ ȘI TEORIA DEMONSTRAȚIEI– În anul 1927, matematicianul român Gabriel Sudan (1899-1977), cu doctoratul la David Hilbert, a dat primul exemplu de funcție recursivă care nu este primitiv recursivă, înaintea lui Wilhelm Ackermann (anul 1928). În perioada 1934-1942, la Universitatea din Iași, matematicianul Grigore C. Moisil (1906-1973) se ocupa de „Logică și teoria demonstrației” și propunându-și «să învețe matematica de la început», a studiat la «minunata bibliotecă» a Seminarului matematic din Iași, cartea lui Hilbert și Ackermann, dar și cele 3 volume „Principia Mathematica” ale lui Russel și Whitehead. Profesorul Moisil a aflat despre logicile cu mai multe valori ale lui Lukasiewicz, în primăvara anului 1935, când T. Kotarbinski, profesor la Universitatea din Varșovia a ținut la Iași 3 conferințe publice și o scurtă lecție la Seminarul Matematic asupra scrierii fără paranteze a lui Lukasiewicz.
  2. CIBERNETICA S-A NĂSCUT ÎN ROMÂNIA (1938-1939)– Astăzi, se știe că, cu 10 ani înainte de cartea matematicianului american Norbert Wiener (1894-1964) “Cybernetics: Or Control and Communication in the Animal and the Machine”, românul Dr. Ștefan Odobleja (1902-1978) – medic militar (membru post-mortem al Academiei Române, 1990), publică în 2 volume „Psihologia consonantistă“, 1938-1939, la Editura „Maloine“, Paris, în limba franceză (însumând peste 800 de pagini), în care stabilește legi generale, pe care le aplică atât ştiinţelor naturii inerte, cât şi ştiinţelor lumii vii, psihologiei şi fenomenelor economico-sociale. Dr. Ştefan Odobleja face o descriere a funcţiilor psihologice folosind o schemă generală a unui sistem cibernetic, unde organele de simţ, care primesc informaţii din mediu, reprezintă intrările (INPUT), iar muşchii sunt consideraţi ieşirile (OUTPUT). Acesta face „pași peste granițele psihologiei” trecând de la om la alte sisteme complexe (comunități, organizații sociale etc.), inventând o nouă știință: Cibernetica.
  3. FUNDAMENTAREA MODELELOR PENTRU COMPUTING ȘI DEZVOLTAREA DOMENIULUI INFORMATICĂ– În perioada 1953-1954, ROMÂNIA ocupa locul III în lume, după SUA și URSS, în activitatea de cercetare privind “Teoria circuitelor de comutație” – după nr. de articole (Gr. C. Moisil, Activitatea CCUB, revista AMC, Editura Tehnică, nr. 13-14, 1970).  Pentru aceste rezultate acad. Gigore C. Moisl primește – în anul 1996, Computer Pioneer Award (IEEE – Computer Society).  Au urmat programe pentru sistemul național de informatică și conducere, privind dotarea cu tehnică de calcul în perioada 1971-1980 (1967, 1971, 1972).
  4. REALIZAREA DE CALCULATOARE ROMÂNEȘTI– În anul 1971 apare secția de Informatică, iar în perioada 1955-1957, ROMÂNIA a proiectat și construit primul său calculator electronic numeric (anul 1957, calculatorul CIFA 1), de către un colectiv condus de ing. Victor Toma, la Institutul de Fizică Atomică (IFA) – Măgurele București. După anul 1970 a urmat construirea de calculatoare electronice românești seria FELIX C la Fabrica de Calculatoare Electronice ICE Felix pe baza licențelor achiziționate de la compania olandeză FRIDEN și CII, societate comercială privată franceză creată în anul 1966, în cadrul proiectului guvernamental francez „Plan Calcul”, în timpul lui Charles de Gaulle.
  5. DEZVOLTAREA DE CALCULATOARE ÎN LUME– ROMÂNIA a fost a VIII-a țară din lume ce a proiectat și a construit un calculator electronic cu tuburi electronice (1957) – calculatorul CIFA 1 de la București și cea de-a XI-a țară din lume, care a construit un calculator electronic cu tranzistoare și tuburi electronice (1963) – calculatorul DACICC-1 (Dispozitiv Automat de Calcul al Institutului de Calcul Cluj) la Institutul de Calcul – Academia Română (filiala Cluj-Napoca), azi numit Institutul de Calcul “Tiberiu Popoviciu” (ICTP).