Peste 100 de cadre didactice din Sălaj au protestat luni, la Zalău, în faţa Instituţiei Prefectului, nemulţumiţi în legătură cu unele promisiuni neonorate ale Guvernului.

Principalele revendicări ale cadrelor didactice se referă la anularea majorării salariale de 20 la sută promisă începând cu 1 iulie 2017, calculul incorect al sporurilor, tergiversarea elaborării unei noi legi a educaţiei, programele şcolare învechite şi neadaptate cerinţelor de pe piaţa muncii, neplata drepturilor câştigate prin sentinţe judecătoreşti, dar şi pensiile lucrătorilor din învăţământ.

„Am cerut de la Guvern în primul rând să respecte legea. Legea care impunea ca în bugetul pe acest an să fie cuprinse sumele pentru sentinţele judecătoreşti – nu au făcut-o. Trebuia să ne plătească dobânzile la sumele de care s-au folosit în toţi aceşti ani – nu a făcut-o. Guvernul promitea în campania electorală o majorare salarială de până la 80 la sută până la finele anului. Majorarea a fost, de fapt, de 12 la sută. Suntem categoria cu cele mai mici creşteri salariale din sectorul bugetar. Nu au găsit resurse pentru noi, dar au găsit pentru ei. În momentul acesta, salariile parlamentarilor, ale primarilor, al lucrătorilor din administraţia publică au ajuns la un nivel la care noi nici nu visăm să ajungem. Ceea ce se întâmplă cu Legea salarizării este o bătaie de joc la adresa educaţiei şi un act de dispreţ la adresa colegilor noştri”, a declarat, la protest, Eusebiu Lehene, preşedintele Ligii Sindicatelor din Învăţământ Sălaj.

Acesta a adăugat că din cauza programelor şcolare învechite, elevii din România nu sunt pregătiţi să facă faţă provocărilor din plan profesional şi nici măcar pentru a-şi gestiona singuri viaţa. Sistemul de educaţie este axat pe partea teoretică, mai puţin pe practică, iar programul elevilor este sufocant, încetinind dezvoltarea acestora, motiv pentru care programele trebuie regândite din temelii şi adaptate la cerinţele reale ale pieţei muncii.

Eusebiu Lehene a subliniat şi faptul că salariile în învăţământ sunt mici, comparativ cu alte categorii de bugetari.

„Constatăm că există persoane care ies la pensie la 43 de ani, cu o pensie de peste 10.000 de lei, în timp ce pe un profesor, după 43 de ani de muncă, statul român îl ‘recompensează’ cu o pensie de 1.500 de lei, întrucât principiul de calcul este diferit faţă de cel aplicat în cazul altor bugetari. Considerăm că singurul principiu care trebuie să stea la baza calculului pensiilor din România trebuie să fie cel al contributivităţii la fondul de pensii. Dacă nu, atunci cerem pensii speciale şi pentru profesori”, a conchis sursa citată. AGERPRES