Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) a lansat, alături de Consiliul Naţional al Elevilor (CNE), Raportul naţional privind respectarea Codului drepturilor şi obligaţiilor studentului în instituţiile de învăţământ superior de stat din ţară, aferent anului universitar 2019-2020, respectiv Raportul naţional privind respectarea Codului drepturilor şi obligaţiilor elevului, aferent anului şcolar 2019-2020.

Lansarea celor două documente analitice va putea fi urmărită în spaţiul online, pe pagina de Facebook a ANOSR, la eveniment urmând să fie prezenţi reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei şi Cercetării, precum şi ai principalelor instituţii şi organizaţii reprezentative din domeniul educaţiei.

Structurată în trei părţi, în prima parte, obiectul analizei îl constituie conţinutul Codurilor universitare ale drepturilor şi obligaţiilor studentului, adoptate de către instituţiile de învăţământ superior de stat şi afişate în mod public pe site-urile oficiale. În cea de-a doua parte, analiza se concentrează asupra imaginii pe care reprezentanţii organizaţiilor studenţeşti o au privind respectarea efectivă a drepturilor şi obligaţiilor lor în universităţile din care provin. În final, ANOSR vine cu o serie de concluzii şi recomandări pentru a asigura exercitarea reală a drepturilor studenţilor în universităţile din România.

„În fiecare an observăm cum unele universităţi din România tratează cu nonşalanţă legea şi aleg să nu transpună integral Codul drepturilor şi obligaţiilor studentului la nivel naţional. ANOSR va sancţiona în continuare această indolenţă care demonstrează că parteneriatul cu studenţii şi învăţământul centrat pe student nu sunt urmărite şi în realitate”, a declarat Horia-Şerban Oniţa, preşedintele ANOSR.

Statisticile evidenţiate la nivelul celor 22 de universităţi din cadrul cărora s-au colectat opiniile organizaţiilor studenţeşti arată o situaţie de fapt diferită de modul în care ar fi trebuit să se prezinte după opt ani de la adoptarea Codului.

În privinţa adaptării spaţiilor de studiu ale universităţii, reprezentanţii organizaţiilor studenţeşti ne aduc la cunoştinţă faptul că doar 13% dintre universităţile analizate prin intermediul chestionarului lansat dispun de toate spaţiile de studiu din universitate adaptate pentru studenţii cu dizabilităţi. De asemenea, un procent îngrijorător de 50% au transmis că universitatea din care fac parte nu dispune de niciun tip de metodă alternativă de predare şi examinare pentru aceştia, se arată în comunicat.

Referindu-se la proporţia în care este satisfăcută cererea de cazare a studenţilor în căminele universităţii, respondenţii declară că 32% dintre universităţi acoperă cererea de cazare doar între 41% şi 60%, 27% consideră că acoperirea cererii de cazare variază între 61% şi 80%, iar cei mai mulţi, anume 41%, apreciază că cererea de cazare este satisfăcută în proporţie de 81 – 100%. În acelaşi timp, numai 14% afirmă că universitatea din care provin face cunoscută posibilitatea de a primi subvenţie alternativă pentru cazare.

Potrivit sursei citate, nici statisticile privind bursele nu arată îmbucurător: doar în 18% dintre cazuri respondenţii consideră că bursa socială acoperă integral cheltuielile de cazare şi masă. De asemenea, dintre universităţile analizate, remarcăm că în doar 32% dintre cazuri se afirmă că studenţii primesc în mod gratuit suport de curs (cel puţin 5 pagini) pentru desfăşurarea tuturor cursurilor pe care le urmează şi doar 59% asigură locuri de practică pentru cel puţin 30% dintre studenţii înmatriculaţi, prin parteneriate proprii. AGERPRES