Secretarul de stat în Ministerul Educaţiei Radu Szekely a declarat că numărul consilierilor în şcoli este foarte mic, iar numărul psihologilor cu specializarea psihologie şcolară este „mult mai mic” la nivelul ţării „ca resursă umană”.

„Au fost multe evenimente dramatice, dar sunt multe alte semnale, primim emailuri de la copii, tineri, adolescenţi care ne spun că nu mai rezistă fie cei care au fost închişi în casă foarte mult timp, nu mai rezistau între cei patru pereţi, fie cei care acum s-au întors la şcoală simt că nu mai suportă colectivul şi preferă să se retragă. Cred că un aspect important pe care trebuie să îl avem în vedere este că pentru o perioadă foarte lungă de timp profesorii nu au fost pregătiţi să lucreze pe partea socio-emoţională cu copiii. (…) Pe de altă parte, recunoaştem că numărul consilierilor în şcoli este foarte mic, iar numărul psihologilor care au specializarea psihologie şcolară este şi mai mic, mult mai mic la nivelul ţării ca resursă umană. Chiar dacă am avea resursa fianciară să angajăm, să aducem câte un psiholog în fiecare şcoală, nu cred că am avea resursa umană necesară din câte înţeleg din discuţiile cu Colegiul Psihologilor din România”, a afirmat secretarul de stat, în cadrul dezbaterii privind impactul pandemiei de COVID-19 asupra sănătăţii emoţionale a copiilor, organizată de Salvaţi Copiii România.

În opinia sa, o soluţie ar fi realizarea unui program de formare susţinut de formatori specializaţi din ONG-uri, astfel încât profesorii să dobândească abilităţi de facilitarea activităţilor de învăţare socio-emoţională.

„Am discutat la nivel de minister dacă putem, cu sprijinul ONG-urilor, ca al dumneavoastră şi al celorlalte care se ocupă de sănătatea socio-emoţională şi de programe anti-bullying, cu sprijinul Colegiului Psihologilor din România, să propunem un program de formare structurat susţinut de către formatori specializaţi din aceste ONG-uri pentru a ne asigura că profesorii dobândesc abilităţi de facilitarea activităţilor de învăţare socio-emoţională”, a susţinut Radu Szekely.

Potrivit acestuia, cadrele didactice „au nevoie de lucru cu elevii pentru a aborda explicit” competenţele sociale şi emoţionale în şcoală.

„În primul rând, colegii noştri, cadrele didactice au nevoie de tehnici de lucru cu elevii pentru a aborda explicit aceste competenţe sociale şi emoţionale în şcoală. Pe de altă parte, să poată ei înşişi reflecta la experienţele profesionale aşezate oarecum în acest context al rezilienţei emoţionale. (…) Nu vorbesc aici de a pune în cârca profesorilor, a cadrelor didactice activităţi de evaluare specializată a

elevilor care rămân în continuare de domeniul specialiştilor în psihologie, dar poate tehnici prin care să realizeze parteneriate cu părinţii în vederea unor măsuri coerente de sprijin emoţional pentru copii”, a arătat secretarul de stat.

El consideră că este foarte important ca familiile copiilor să participe la acest demers. „Cred că aici este foarte important să vedem cum putem să aducem familiile în această ecuaţie, pentru că fără sprijinul familiilor nu cred că noi putem ca şi sistem de învăţământ rezolva problema pierderilor la nivel emoţional pe care le vedem după această pandemie. Un sfat foarte simplu pe care eu l-aş da profesorilor, pornind de la ideea de stare de bine în şcoli, este să ascultăm preocupările copiilor şi să răspundem la întrebările lor într-un mod adecvat vârstei. Adică să nu îi copleşim cu prea multe informaţii care să îi sperie şi care să le inducă teamă. (…) Trebuie să ne concentrăm pe măsurile de siguranţă emoţională, adică să îi încurajăm să îşi exprime sentimentele, să discutăm despre diferitele sentimente pe care le pot experimenta şi să le explicăm că aceste reacţii sunt normale la o situaţie anormală. (…) Cred că prin lucruri simple ca acestea putem să îi sprijinim pe copii să îi readucem oarecum într-o zonă de securitate emoţională. După care aş vrea să vedem că punem în aplicare împreună un program de formare care să îi sprijine pe profesori să ducă competenţa aceasta socio-emoţională cât mai aproape de copii”, a explicat Radu Szekely. AGERPRES