Rectorii solicită minim 6% din PIB pentru educaţie şi stabilirea numai prin lege a autonomiei universitare

consortiul-universitaria.jpgAlocarea a minim 6% din PIB pentru educaţie, clasificarea pe categorii a instituţiilor de învăţământ superior şi finanţarea în funcţie de acestea, dar şi stabilirea numai prin lege a autonomiei universitare sunt câteva din cerinţele rectorilor universităţilor membre ale Consorţiului ”Universitaria”, întruniţi, la sfârşitul săptămânii, la Alba Iulia.

”Consorţiul ‘Universitaria’ are deja o tradiţie în funcţionarea sa şi, după discuţiile care au avut loc, sesizând modalităţi de a face ca învăţământul superior românesc să funcţioneze la parametri optimi sau la parametri mai buni decât cei actuali, am ajuns la următoarele concluzii: alocarea a minim 6% din PIB pentru educaţie, aşa cum prevede legea, restructurarea finanţării publice a învăţământului superior în sensul echilibrării criteriilor sociale şi trecerea de la studentul echivalent unitar la finanţarea ciclurilor de studii universitare de licenţă şi masterat prin intermediul granturilor de studii, finanţarea cercetării ştiinţifice din universităţi cu minim 1% din PIB şi adaptarea statutului personalului de cercetare-dezvoltare la cel al cadrelor didactice”, a declarat, sâmbătă, într-o conferinţă de presă, rectorul UBB, Ioan Aurel Pop.

El a adăugat că rectorii universităţilor membre ale Consorţiului ”Universitaria” mai solicită publicarea anuală a unui raport în care să fie prezentată situaţia totală a finanţării instituţionale, fundamentată şi detaliată, dar şi clasificarea pe categorii a instituţiilor de învăţământ superior din România şi finanţarea în funcţie de acestea.

De asemenea, se au în vedere necesitatea dezvoltării unor programe de licenţă cu dublă specializare şi revizuirea listei programelor de licenţă pentru reducerea numărului de specializări, dar şi internaţionalizarea curriculei şi introducerea de noi programe de studiu cu predare în limba engleză şi adaptarea legislaţiei pentru a se putea realiza programe comune de studiu şi diplome comune.
Rectorii mai cer şi modificarea şi simplificarea procedurilor privind angajarea, asocierea şi invitarea personalului didactic şi monitorizarea angajabilităţii pe perioadă determinată a personalului didactic şi de cercetare.

De asemenea, ei cer ca limitele autonomiei universitare să fie stabilite numai prin lege.
”Autonomia instituţională cuprinde patru componente: autonomia academică (…), autonomia organizaţională (…), autonomia decizională (…) şi cea administrativă (…). La noi operează de ani de zile doar, în cel mai bun caz, autonomia academică, dreptul universităţilor de a stabili programe de studii şi cercetare, dar şi aceasta sub rezerva aprobării de către organisme consultative ale ministerului şi apoi de către minister, ceea ce nu e în regulă”, a susţinut rectorul Universităţii ”Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Vasile Işan.

O altă cerinţă a rectorilor consorţiului ar fi stabilirea unor criterii care să ţină cont de instituţiile de interes naţional – grădinile botanice, parcurile dendrologice şi alte tipuri de instituţii de acest gen aflate în administrarea universităţilor.

Rectori, prorectori, preşedinţi de Senat, directori administrativi, decani şi reprezentanţi ai studenţilor din cinci universităţi din Consorţiu – Universitatea şi Academia de Studii Economice din Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Universitatea ‘Alexandru Ioan Cuza’ din Iaşi şi Universitatea de Vest din Timişoara – au dezbătut vineri şi sâmbătă la Alba Iulia probleme de actualitate din mediul universitar românesc, cum ar fi finanţarea în învăţământul superior şi fondurile europene, finanţarea cercetării din universităţi sau relevanţa ranking-urilor internaţionale pentru universităţile din România. AGERPRES