univ_alba_iulia.jpgUniversitatea “1 Decembrie 1918”, al cărui sediu central a fost revendicat de Biserica Romano-Catolică, este proprietarul de drept al clădirilor instituţiei de învăţământ superior, susţine conducerea acesteia. “Nu o să pierdem nicio clădire”, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, rectorul Daniel Breaz. Acesta a menţionat că “dacă ceri o clădire, trebuie să ai documente”.

Potrivit rectorului, pentru clădirea principală a Universităţii “nu există absolut niciun document care să ateste că acea clădire a aparţinut Bisericii Romano-Catolice”.

“Aceste clădiri, dacă nu era Universitatea, ar fi fost cu buruienile de doi metri pe la geamuri. Nu concep ca cineva, după ce vede ce frumos este Palatul Apor, ce frumoasă este clădirea principală, să vină să o ceară înapoi. (…). De ce nu au cerut să vină să ceară retrocedarea unei clădiri atunci când clădirea a fost în paragină?”, a afirmat rectorul Daniel Breaz.
La rândul său, prorectorul Moise Achim, rector în 2005 când Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia a depus cererea de revendicare a sediului central, precum şi a altor imobile în care funcţionează instituţia de învăţământ superior, a declarat că “Universitatea este intabulată pe aceste clădiri în cartea funciară şi este proprietarul de drept”.

“De atunci încoace, noi am adunat toate documentele posibile prin care certificăm că acea clădire s-a făcut din subscripţii publice, nu din banii Bisericii Catolice. Atunci când Biserica Romano-Catolică sau orice altă congregaţie face dovada că a investit din banii proprii, stăm de vorbă”, a declarat prorectorul Moise Achim.

Prorectorul a menţionat că documentele pe care Universitatea le deţine atestă faptul că Liceul Mailath, care a funcţionat în actualul sediu central, a fost gestionat din punct de vedere religios de episcopul Mailath şi nu a fost în subordinea Bisericii Romano-Catolice. “A fost un liceu maghiar, în care au învăţat şi români, şi germani, şi evrei, şi unguri. Nu a fost un liceu al Bisericii Romano-Catolice. Aşa era politica, respectiv ca toate liceele să fie din punct de vedere religios păstorite de un episcop. Asta nu înseamnă că acel liceu a fost al Bisericii Romano-Catolice”, a mai spus Moise Achim.

În octombrie 2005, Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia a precizat că prin cererea de retrocedare depusă nu doreşte să provoace tensiuni de nicio natură în Alba Iulia. “Dorim doar să ne fie recunoscut dreptul de proprietate asupra imobilelor de care am fost deposedaţi în mod nelegal de către regimul totalitar”, potrivit unui comunicat remis presei la vremea respectivă. “În cazul în care se retrocedează imobilele către instituţia noastră suntem obligaţi, prin lege, să păstrăm destinaţia actuală a imobilelor timp de cinci ani de la data retrocedărilor. Împreună cu conducerea Universităţii vom căuta să găsim soluţii pentru administrarea imobilelor după expirarea perioadei de cinci ani”, se afirma în urmă cu opt ani de către Arhiepiscopie.

Reprezentanţii Arhiepiscopiei nu s-au arătat de acord atunci cu varianta susţinută de primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, aceea a acordării de despăgubiri şi nu de retrocedare în natură. Hava spera ca problema să fie rezolvată prin negocieri, astfel încât universitatea să-şi păstreze actualul sediu, în care se găseşte de la înfiinţarea sa, în 1991. AGERPRES